Bursa de Valori (BVB) intentioneaza sa creeze la Bucuresti o platforma internationala de tranzactionare, pe care marii investitori globali ar urma sa aiba acces la cele mai importante actiuni tranzactionate pe toate bursele din regiunea Europei Centrale si de Est si care ar urma sa fie functionala incepand din vara anului viitor.
Bursa si Depozitarul Central l-au cooptat recent pe italianul Giulio Di Cerbo, fost managing director al Citigroup Londra, cu o experienta de peste 35 de ani pe pietele financiare internationale, impreuna cu care vor dezvolta noua piata alaturi de alte proiecte ale Bursei de Valori si ale Depozitarului Central.
"Impreuna cu Depozitarul Central si Bursa de Valori am identificat pana acum si lucram la implementarea a 28 de proiecte care vor imbunatati semnificativ eficienta pietei pentru investitorii locali si internationali", a declarat Di Cerbo intr-un interviu acordat ZF. El ocupa in prezent functia de Senior Executive Global Strategy in cadrul Depozitarului Central si al BVB.
Uzinexport Bucuresti (UZIN), societate care se ocupa cu contracte de export in domeniul metalurgic si al constructiilor, a realizat in primele noua luni din acest an un profit brut de 2,3 mil. lei (0,6 mil. euro), peste profitul bugetat de companie pentru inregul an, de 546.000 de lei.
In perioada ianuarie - septembrie a acestui an afacerile companiei au avansat de peste trei ori, de la un nivel de 13,3 mil. lei la 44,6 mil. lei (aproximativ 12,3 milioane de euro). Afacerile realizate in primele noua luni reprezinta circa 70% din cifra de afaceri bugetata pentru 2008, de 66,9 mil. lei.
Veniturile din exploatare inregistrate de companie au avansat in perioada de raportare de la 15,2 mil. lei la 45 mil. lei, in vreme ce cheltuielile de exploatare au crescut de la 14,8 mil. lei la 43,2 mil. lei.
"Uzinexport are contracte cu societati din tari precum Lituania, Polonia, Germania, India sau Egipt. In legatura cu proiectul de renovare a celor mai importante fabrici de ciment din Irak, deocamdata nu putem merge acolo pana cand nu se va relua libera circulatie in zona. Din punctul meu de vedere vor mai trece cativa ani pana cand se va intampla acest lucru. In plus, si societatile cu care ne aflam in consortiu pentru acest proiect intampina aceleasi probleme", spune Matache Nicolaide, directorul general al Uzinexport.
Uzinexport participa in cadrul proiectului de renovare impreuna cu alte doua grupuri, compania libaneza Seament si KHD din Germania. Societatile au castigat in urma unei licitatii un contract pe termen de 15 ani pentru modernizarea fabricilor Muthana, Kirkuk si al-Qaem, din sudul, nordul, respectiv vestul Irakului. Toate cele trei unitati de productie se afla in proprietatea statului. Consortiile sunt conduse de companii irakiene, care au acceptat sa cedeze 30-40% din productie guvernului de la Bagdad. Dupa modernizarea fabricilor, productia de ciment ar putea ajunge la 1,8 milioane de tone pe an. Potrivit ministrul irakian pentru industrie si minerale, cheltuielile pentru renovarea fabricilor se vor ridica la circa 450 mil. dolari.
Criza financiara internationala a inceput sa afecteze si societatile din Romania, directorul general al Uzinexport spunand ca bancile nu mai acorda credite in conformitate cu cerintele societatii. Principalul actionar al companiei este firma Uzin International, cu o participatie de 20,72%. In ultima sedinta de tranzactionare, actiunile Uzinexport au pierdut 9%, inchizand la un pret de 0,41 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea societatii se ridica la circa 1,7 mil. euro.
In perioada ianuarie - septembrie a acestui an afacerile companiei au avansat de peste trei ori, de la un nivel de 13,3 mil. lei la 44,6 mil. lei (aproximativ 12,3 milioane de euro). Afacerile realizate in primele noua luni reprezinta circa 70% din cifra de afaceri bugetata pentru 2008, de 66,9 mil. lei.
Veniturile din exploatare inregistrate de companie au avansat in perioada de raportare de la 15,2 mil. lei la 45 mil. lei, in vreme ce cheltuielile de exploatare au crescut de la 14,8 mil. lei la 43,2 mil. lei.
"Uzinexport are contracte cu societati din tari precum Lituania, Polonia, Germania, India sau Egipt. In legatura cu proiectul de renovare a celor mai importante fabrici de ciment din Irak, deocamdata nu putem merge acolo pana cand nu se va relua libera circulatie in zona. Din punctul meu de vedere vor mai trece cativa ani pana cand se va intampla acest lucru. In plus, si societatile cu care ne aflam in consortiu pentru acest proiect intampina aceleasi probleme", spune Matache Nicolaide, directorul general al Uzinexport.
Uzinexport participa in cadrul proiectului de renovare impreuna cu alte doua grupuri, compania libaneza Seament si KHD din Germania. Societatile au castigat in urma unei licitatii un contract pe termen de 15 ani pentru modernizarea fabricilor Muthana, Kirkuk si al-Qaem, din sudul, nordul, respectiv vestul Irakului. Toate cele trei unitati de productie se afla in proprietatea statului. Consortiile sunt conduse de companii irakiene, care au acceptat sa cedeze 30-40% din productie guvernului de la Bagdad. Dupa modernizarea fabricilor, productia de ciment ar putea ajunge la 1,8 milioane de tone pe an. Potrivit ministrul irakian pentru industrie si minerale, cheltuielile pentru renovarea fabricilor se vor ridica la circa 450 mil. dolari.
Criza financiara internationala a inceput sa afecteze si societatile din Romania, directorul general al Uzinexport spunand ca bancile nu mai acorda credite in conformitate cu cerintele societatii. Principalul actionar al companiei este firma Uzin International, cu o participatie de 20,72%. In ultima sedinta de tranzactionare, actiunile Uzinexport au pierdut 9%, inchizand la un pret de 0,41 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea societatii se ridica la circa 1,7 mil. euro.
Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo International (FLA) a inaugurat ieri trei magazine ce totalizeaza 3.100 de metri patrati, investitia aferenta fiind de 1,55 milioane de euro.
Primele doua magazine, o unitate Flanco World de 1.300 de metri patrati si o unitate Flamingo Computers de 600 metri patrati, sunt pozitionate in cadrul galeriei comerciale Careffour Sibiu.
"Deschiderea celor doua magazine in preajma sarbatorilor de iarna a fost un moment special ales pentru a raspunde unui numar cat mai mare de solicitari venite din partea clientilor in aceasta perioada", a declarat Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
Primele doua magazine, o unitate Flanco World de 1.300 de metri patrati si o unitate Flamingo Computers de 600 metri patrati, sunt pozitionate in cadrul galeriei comerciale Careffour Sibiu.
"Deschiderea celor doua magazine in preajma sarbatorilor de iarna a fost un moment special ales pentru a raspunde unui numar cat mai mare de solicitari venite din partea clientilor in aceasta perioada", a declarat Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
Valoarea portofoliului de actiuni detinute de firma de intermediere Broker Cluj (BRK) pe Bursa se cifra la finele lunii octombrie la 35 de milioane de lei (9,5 mil. euro), cu 38% mai putin decat cu o luna inainte, pe fondul scaderilor puternice inregistrate de piata in aceasta perioada.
La 30 septembrie, Broker detinea actiuni cotate pe Bursa in valoare de 56,6 milioane de lei (15,5 milioane de euro), potrivit raportarilor lunare transmise catre BVB de reprezentantii firmei de brokeraj.
In luna octombrie, cele mai lichide 20 de actiuni de pe piata au inregistrat in medie o scadere de 40%, similara cu deprecierea suferita de portofoliul de actiuni al Broker in aceasta perioada.
Valoarea participatiei detinuta de Broker Cluj la producatorul de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON) s-a diminuat luna trecuta la jumatate, respectiv 4,9 milioane de lei (1,3 milioane de euro). Totodata, valoarea pachetului detinut de firma de intermediere la Remat Baia-Mare (REMM), pe care o controleaza, s-a redus in octombrie cu 31%, la 3,4 mil. lei (0,9 milioane de euro).
Activul net al societatii de intermediere s-a redus in octombrie cu 11,2%, pana la 95,8 milioane de lei (25,8 milioane de euro), scaderea procentuala fiind mai mica decat cea inregistrata de cele cinci societati de investitii financiare (SIF), ale caror active nete s-au diminuat in medie cu 14% in acelasi interval.
Scaderea activului celor sase societati de investitii financiare nu reflecta in totalitate deprecierile inregistrate in luna octombrie de actiunile detinute de acestea pe Bursa, in conditiile in care calculul activului se face pe baza pretului mediu de tranzactionare din ultimele trei luni.
Profitul Broker Cluj s-a ridicat in luna octombrie la 68.600 de lei (18.200 de euro), ducand castigul societatii de brokeraj din primele 10 luni la 3,3 milioane de lei (0,9 milioane de euro). In perioada ianuarie-octombrie a anului trecut profitul Broker s-a ridicat la 35,9 milioane de lei (10,4 milioane de euro).
Actiunile Broker Cluj au inregistrat in acest an una dintre cele mai mari corectii pe Bursa, de la finele anului trecut aceste titluri depreciindu-se de peste 14 ori. Ieri, actiunile Broker Cluj au pierdut 7,5%, ultima tranzactie cu acestea derulandu-se la pretul de 0,135 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 10,3 mil. euro.
La 30 septembrie, Broker detinea actiuni cotate pe Bursa in valoare de 56,6 milioane de lei (15,5 milioane de euro), potrivit raportarilor lunare transmise catre BVB de reprezentantii firmei de brokeraj.
In luna octombrie, cele mai lichide 20 de actiuni de pe piata au inregistrat in medie o scadere de 40%, similara cu deprecierea suferita de portofoliul de actiuni al Broker in aceasta perioada.
Valoarea participatiei detinuta de Broker Cluj la producatorul de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON) s-a diminuat luna trecuta la jumatate, respectiv 4,9 milioane de lei (1,3 milioane de euro). Totodata, valoarea pachetului detinut de firma de intermediere la Remat Baia-Mare (REMM), pe care o controleaza, s-a redus in octombrie cu 31%, la 3,4 mil. lei (0,9 milioane de euro).
Activul net al societatii de intermediere s-a redus in octombrie cu 11,2%, pana la 95,8 milioane de lei (25,8 milioane de euro), scaderea procentuala fiind mai mica decat cea inregistrata de cele cinci societati de investitii financiare (SIF), ale caror active nete s-au diminuat in medie cu 14% in acelasi interval.
Scaderea activului celor sase societati de investitii financiare nu reflecta in totalitate deprecierile inregistrate in luna octombrie de actiunile detinute de acestea pe Bursa, in conditiile in care calculul activului se face pe baza pretului mediu de tranzactionare din ultimele trei luni.
Profitul Broker Cluj s-a ridicat in luna octombrie la 68.600 de lei (18.200 de euro), ducand castigul societatii de brokeraj din primele 10 luni la 3,3 milioane de lei (0,9 milioane de euro). In perioada ianuarie-octombrie a anului trecut profitul Broker s-a ridicat la 35,9 milioane de lei (10,4 milioane de euro).
Actiunile Broker Cluj au inregistrat in acest an una dintre cele mai mari corectii pe Bursa, de la finele anului trecut aceste titluri depreciindu-se de peste 14 ori. Ieri, actiunile Broker Cluj au pierdut 7,5%, ultima tranzactie cu acestea derulandu-se la pretul de 0,135 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 10,3 mil. euro.
Omul de afaceri Gheorghe Calburean, care controleaza compania de foraj si constructii Dafora Medias (DAFR), a cumparat saptamana aceasta in doua randuri 4 milioane de titluri ale companiei, pentru care a platit suma de 204.000 de lei (circa 54.000 de euro).
El vanduse la finele anului 2006 un pachet de circa 17% din actiunile Dafora Medias la un pret ajustat cu majorarile de capital de 0,237 lei/actiune, de 4,6 ori mai ridicat decat cel la care a intrat la cumparare recent pe aceste titluri, de 0,051 lei/actiune.
In aceste conditii, omul de afaceri a obtinut un randament din tranzactii cu actiuni Dafora de circa 360% in mai putin de doi ani de zile, prin vanzarea unor pachete de actiuni la preturi ridicate si rascumpararea lor la cotatii mult mai scazute.
Este pentru prima data de la transferul companiei pe Bursa, in ianuarie 2008, cand Calburean deruleaza tranzactii in nume propriu pe piata.
Gheorghe Calburean a cedat la sfarsitul anului 2006 fondului american de investitii Julius Baer si altor investitori circa 17% din actiunile Dafora, pentru circa 39 milioane de lei (11,5 milioane de euro). Daca ar rascumpara acum acele actiuni din piata, el ar plati circa
2 milioane de euro.
Julius Baer, care detinea anterior 10,67% din capitalul firmei de foraj si constructii, si-a diminuat in luna iunie a acestui an participatia la 9,89% din capitalul Dafora.
Si alti oameni de afaceri locali, care au vandut pachete de actiuni in perioada 2006-2007, au inceput sa rascumpere actiuni de pe piata realizand castiguri importante din diferentele de pret la care s-au realizat respectivele tranzactii.
Mircea Vescan, proprietarul Armax Gaz Medias (ARAX), a vandut in luna mai a anului trecut un pachet de circa 6,2% din actiunile companiei la un pret ajustat cu majorarile de capital de circa 0,081 lei/actiune, principalul cumparator fiind unul din fondurile gestionate de Middle Europe Investments (MEI). Vescan si Armax, la care este principal actionar, au rascumparat in ultimele saptamani cateva milioane de actiuni ale companiei de servicii din domeniul petrolului si gazelor la preturi cuprinse intre 0,05 si 0,07 lei/actiune.
Familia Ciurtin, care a vandut actiuni Albalact in 2006 si 2007, a cumparat de asemenea actiuni la preturi mult mai mici in ultimele luni. Este si cazul omului de afaceri Dan Ioan Popp, presedintele Impact, care a cumparat in perioada iulie-august actiuni Impact de pe Bursa la preturi de circa 10 ori mai mici decat cele la care a vandut anul trecut 5% din companie fondurilor Lehman Brothers si Julius Baer.
El vanduse la finele anului 2006 un pachet de circa 17% din actiunile Dafora Medias la un pret ajustat cu majorarile de capital de 0,237 lei/actiune, de 4,6 ori mai ridicat decat cel la care a intrat la cumparare recent pe aceste titluri, de 0,051 lei/actiune.
In aceste conditii, omul de afaceri a obtinut un randament din tranzactii cu actiuni Dafora de circa 360% in mai putin de doi ani de zile, prin vanzarea unor pachete de actiuni la preturi ridicate si rascumpararea lor la cotatii mult mai scazute.
Este pentru prima data de la transferul companiei pe Bursa, in ianuarie 2008, cand Calburean deruleaza tranzactii in nume propriu pe piata.
Gheorghe Calburean a cedat la sfarsitul anului 2006 fondului american de investitii Julius Baer si altor investitori circa 17% din actiunile Dafora, pentru circa 39 milioane de lei (11,5 milioane de euro). Daca ar rascumpara acum acele actiuni din piata, el ar plati circa
2 milioane de euro.
Julius Baer, care detinea anterior 10,67% din capitalul firmei de foraj si constructii, si-a diminuat in luna iunie a acestui an participatia la 9,89% din capitalul Dafora.
Si alti oameni de afaceri locali, care au vandut pachete de actiuni in perioada 2006-2007, au inceput sa rascumpere actiuni de pe piata realizand castiguri importante din diferentele de pret la care s-au realizat respectivele tranzactii.
Mircea Vescan, proprietarul Armax Gaz Medias (ARAX), a vandut in luna mai a anului trecut un pachet de circa 6,2% din actiunile companiei la un pret ajustat cu majorarile de capital de circa 0,081 lei/actiune, principalul cumparator fiind unul din fondurile gestionate de Middle Europe Investments (MEI). Vescan si Armax, la care este principal actionar, au rascumparat in ultimele saptamani cateva milioane de actiuni ale companiei de servicii din domeniul petrolului si gazelor la preturi cuprinse intre 0,05 si 0,07 lei/actiune.
Familia Ciurtin, care a vandut actiuni Albalact in 2006 si 2007, a cumparat de asemenea actiuni la preturi mult mai mici in ultimele luni. Este si cazul omului de afaceri Dan Ioan Popp, presedintele Impact, care a cumparat in perioada iulie-august actiuni Impact de pe Bursa la preturi de circa 10 ori mai mici decat cele la care a vandut anul trecut 5% din companie fondurilor Lehman Brothers si Julius Baer.
Investitorii au ramas fideli fondurilor inchise de investitii in ciuda pierderilor mari inregistrate anul acesta si a dobanzilor ridicate la depozitele bancare.
Fondurile inchise de investitii au inregistrat fluctuatii reduse ale numarului de investitori, incheind primele zece luni ale anului cu un numar total de 90.328 de clienti. Desi au fost cele mai expuse corectiilor agresive ale Bursei, fondurile inchise de actiuni au incheiat primele zece luni ale anului cu 110 investitori, mai multi cu trei clienti fata de finalul anului trecut. Spre deosebire de fondurile deschise de actiuni, care au pierdut in acelasi interval aproape 3.000 de investitori, incheind luna octombrie cu 14.826 de investitori.
Fondurile inchise de investitii au inregistrat fluctuatii reduse ale numarului de investitori, incheind primele zece luni ale anului cu un numar total de 90.328 de clienti. Desi au fost cele mai expuse corectiilor agresive ale Bursei, fondurile inchise de actiuni au incheiat primele zece luni ale anului cu 110 investitori, mai multi cu trei clienti fata de finalul anului trecut. Spre deosebire de fondurile deschise de actiuni, care au pierdut in acelasi interval aproape 3.000 de investitori, incheind luna octombrie cu 14.826 de investitori.
Bursa a inregistrat ieri una dintre cele mai scazute lichiditati de la inceputul anului, valoarea tranzactiilor ridicandu-se la putin peste 3,2 mil. euro (12,3 mil. lei). Nu s-au inregistrat corectii ample, cea mai mare scadere fiind consemnata de aceasta data de indicele societatilor financiare, BET-FI, care a coborat cu 3,5% sub nivelul de referinta. Indicele BET a coborat cu 2,2%.
"La o lichiditate atat de scazuta nu pot avea prea multe reactii la ce se intampla in piata. Cu tranzactii de doar 3 milioane de euro, ce se intampla pe piata aproape ca are o importanta nesemnificativa. Vom continua sa inregistram evolutii asemanatoare burselor europene si ramanem o piata volatila la stirile externe", a apreciat Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Securities.
Titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat printre cele mai mari corectii din piata, de 7,8%, pana la pretul de 0,0201 lei/actiune, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au coborat cu doar 0,6%, atingand nivelul de 0,177 lei/actiune.
Companiile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au pierdut in medie 2%, atingand un pret de tranzactionare de 12,3 lei/actiune, respectiv de 128,2 lei/actiune.
Evolutiile in scadere ale companiilor din sectorul energetic au redus cotatia indicelui de profil cu aproape 3%.
"Nu ma astept la nicio evolutie spectaculoasa a pietei pana la sfarsitul anului si nici dupa aceasta nu ma astept la aprecieri spectaculoase. Trebuie sa vedem rezultatele companiilor la sfarsit de an, trebuie sa avem in vedere indicatorii de evaluare a actiunilor si abia dupa putem avea aprecieri serioase asupra preturilor. Nu conteaza daca o companie a scazut cu 90% sau cu 50%, atata timp cat au PER-uri asemanatoare", a adaugat Floroiu.
Dintre societatile financiare, cea mai mare corectie au inregistrat-o titlurile SIF Transilvania (SIF3), care au pierdut 4,6% fata de nivelul de referinta de marti, urmate de scaderile actiunilor SIF Moldova (4%), SIF Banat-Crisana (3,9%), SIF Oltenia (3,5%) si SIF Muntenia (2,2%).
Tranzactiile SIF Moldova au fost printre cele mai valoroase din piata, valoarea acestora ridicandu-se la peste 1,2 mil. lei.
Cele mai mari tranzactii de ieri au fost in schimb cele cu titlurile Impact Bucuresti (IMP), fiind tranzactionate aproape 40 mil. de titluri, valoarea acestora depasind 1,4 mil. lei. Actiunile dezvoltatorului imobiliar au inregistrat in schimb si cea mai mare corectie din piata, de 14,8%, fiind tranzactionate la un pret de 0,035 lei/actiune.
In sectorul financiar, titlurile BRD au pierdut in sedinta de ieri 2,4% fata de nivelul de referinta, coborand la pretul de 8 lei/actiune, in timp ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel atins in sedinta de marti, de 0,198 lei/actiune.
Titlurile bancii austriece Erste Bank (EBS) au inregistrat o corectie de 2,3%. "Vom trai vremuri tulburi in urmatoarele luni. Cata vreme exista sentimente negative in piata in legatura cu sistari de productie, disponibilizari, recesiuni, nu cred ca vom vedea o crestere a numarului sau a valorii tranzactiilor. Iar o economie nu-si revine in 3 luni, 6 luni sau un an", a incheiat Floroiu. Bursele externe au inregistrat evolutii asemanatoare, cu corectii maxime de 3,3%, in cazul indicelui german DAX. Indicele francez CAC 40 s-a contractat ieri cu 1,7%, in timp ce indicele britanic FTSE a pierdut 2,3%.
"La o lichiditate atat de scazuta nu pot avea prea multe reactii la ce se intampla in piata. Cu tranzactii de doar 3 milioane de euro, ce se intampla pe piata aproape ca are o importanta nesemnificativa. Vom continua sa inregistram evolutii asemanatoare burselor europene si ramanem o piata volatila la stirile externe", a apreciat Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Securities.
Titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat printre cele mai mari corectii din piata, de 7,8%, pana la pretul de 0,0201 lei/actiune, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au coborat cu doar 0,6%, atingand nivelul de 0,177 lei/actiune.
Companiile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au pierdut in medie 2%, atingand un pret de tranzactionare de 12,3 lei/actiune, respectiv de 128,2 lei/actiune.
Evolutiile in scadere ale companiilor din sectorul energetic au redus cotatia indicelui de profil cu aproape 3%.
"Nu ma astept la nicio evolutie spectaculoasa a pietei pana la sfarsitul anului si nici dupa aceasta nu ma astept la aprecieri spectaculoase. Trebuie sa vedem rezultatele companiilor la sfarsit de an, trebuie sa avem in vedere indicatorii de evaluare a actiunilor si abia dupa putem avea aprecieri serioase asupra preturilor. Nu conteaza daca o companie a scazut cu 90% sau cu 50%, atata timp cat au PER-uri asemanatoare", a adaugat Floroiu.
Dintre societatile financiare, cea mai mare corectie au inregistrat-o titlurile SIF Transilvania (SIF3), care au pierdut 4,6% fata de nivelul de referinta de marti, urmate de scaderile actiunilor SIF Moldova (4%), SIF Banat-Crisana (3,9%), SIF Oltenia (3,5%) si SIF Muntenia (2,2%).
Tranzactiile SIF Moldova au fost printre cele mai valoroase din piata, valoarea acestora ridicandu-se la peste 1,2 mil. lei.
Cele mai mari tranzactii de ieri au fost in schimb cele cu titlurile Impact Bucuresti (IMP), fiind tranzactionate aproape 40 mil. de titluri, valoarea acestora depasind 1,4 mil. lei. Actiunile dezvoltatorului imobiliar au inregistrat in schimb si cea mai mare corectie din piata, de 14,8%, fiind tranzactionate la un pret de 0,035 lei/actiune.
In sectorul financiar, titlurile BRD au pierdut in sedinta de ieri 2,4% fata de nivelul de referinta, coborand la pretul de 8 lei/actiune, in timp ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel atins in sedinta de marti, de 0,198 lei/actiune.
Titlurile bancii austriece Erste Bank (EBS) au inregistrat o corectie de 2,3%. "Vom trai vremuri tulburi in urmatoarele luni. Cata vreme exista sentimente negative in piata in legatura cu sistari de productie, disponibilizari, recesiuni, nu cred ca vom vedea o crestere a numarului sau a valorii tranzactiilor. Iar o economie nu-si revine in 3 luni, 6 luni sau un an", a incheiat Floroiu. Bursele externe au inregistrat evolutii asemanatoare, cu corectii maxime de 3,3%, in cazul indicelui german DAX. Indicele francez CAC 40 s-a contractat ieri cu 1,7%, in timp ce indicele britanic FTSE a pierdut 2,3%.
Scaderile puternice din acest an au redus semnificativ ecartul dintre piata principala a Bursei de Valori Bucuresti si Bursa RASDAQ, in conditiile in care actiunile de pe Bursa, mai lichide, au inregistrat pierderi mult mai mari decat majoritatea actiunilor de pe RASDAQ, multe dintre ele extrem de putin tranzactionate.
La nivel de capitalizare, diferenta dintre BVB si RASDAQ a scazut la 4,07 miliarde de euro, adica exact capitalizarile insumate ale Petrom si BRD, cei mai mari emitenti de pe Bursa, fata de inceputul anului, cand valoarea companiilor listate pe BVB era cu 17,6 miliarde de euro mai mare decat cea a emitentilor de pe RASDAQ. In iulie 2007, cand ambele piete atingeau maxime istorice, diferenta dintre ele era si mai mare, de circa 22 de miliarde de euro.
Scaderea mai redusa de pe RASDAQ poate fi explicata si prin faptul ca aceasta piata a crescut mult mai putin decat BVB in perioada 2001-2007, fiind "explorata" de catre investitori abia incepand din 2006.
Capitalizarea Bursei RASDAQ a crescut in perioada 2001-2007 cu circa 5,8 miliarde de euro, fata de o crestere de 23,2 miliarde de euro pe piata principala a BVB, in conditiile in care valorile de plecare au fost apropiate.
Pe de alta parte, insa, Bursa a pierdut mult mai repede castigul acumulat, ajungand in prezent sub capitalizarea de la sfarsitul lui 2004, in conditiile in care in aceasta perioada s-au listat companii importante precum Transelectrica si Transgaz si s-au transferat o serie de companii importante de pe RASDAQ, precum Biofarm, Socep, Condmag, Dafora, Romcarbon sau Turism Felix. In schimb, capitalizarea Bursei RASDAQ se mentine inca peste nivelul de la inceputul anului 2007, desi a pierdut emitenti in ultimul an.
In ciuda faptului ca Bursa reuneste cele mai valoroase companii de pe piata romaneasca, RASDAQ are avantajul numarului mult mai mare de emitenti. Pe Bursa sunt listate 67 de companii, dintre care doua depasesc valoarea de un miliard de euro, iar altele opt au capitalizari de peste 100 de milioane de euro, fata de doar o companie de peste 100 de milioane de euro pe RASDAQ. Piata RASDAQ are insa mai multi emitenti de valoare medie, cuprinsa intre 10 si 100 de milioane de euro, respectiv 71 de companii, fata de 31 pe Bursa. Numarul total de companii listate pe RASDAQ este de 1.765, potrivit ultimelor statistici. Valoarea Bursei RASDAQ este data insa de circa 400-500 de emitenti, ale caror actiuni sunt tranzactionate, restul fiind emitenti inactivi, a caror valoare este extrem de redusa.
Un alt factor care a ajutat unele dintre companiile de pe RASDAQ in mentinerea unei valori mai ridicate este lichiditatea extrem de scazuta. Astfel, spre deosebire de companiile mai lichide de pe Bursa, unde au intrat in ultimii ani fonduri straine de investitii, companiile de pe RASDAQ au atras preponderent investitori locali. In ultimele luni, cand scaderile de pe Bursa au fost extrem de accentuate, mai ales din cauza vanzarilor fondurilor de investitii, multi dintre emitentii de pe RASDAQ au fost mai feriti de vanzari masive. Companiile lichide de pe RASDAQ au inregistrat insa pierderi comparabile cu cele de pe Bursa.
"In general si pe RASDAQ companiile lichide au pierdut la fel de mult ca si cele de pe Bursa. Au mai fost insa si preluari care au tinut preturile sus", spune Octavian Molnar, directorul general adjunct al IFB Finwest.
Printre companiile care au facut obiectul unor tranzactii mari urmate de oferte de preluare se numara Rompetrol SA (VEGA), Comvex Constanta (CMVX), Atlas Gip Ploiesti (ATGJ) si Simcor Oradea (SIOR). Unele dintre aceste companii se tranzactioneaza la preturi superioare sau apropiate in comparatie cu cele de la inceputul anului.
In ate cazuri, capitalizarea a fost mentinuta la un nivel ridicat datorita numarului extrem de mic de tranzactii, realizate la preturi ridicate, cum ar fi cazurile Chibro Bucuresti (CHIB), Uzinele Sodice Govora (UZIM) sau Agromec Giurgiu (OMEC).
Pe de alta parte, vedetele RASDAQ din 2007, precum Prospectiuni (PRSN), Comnord (COSC), Prefab (PREH) sau Imotrust (ARCV), care se numarau printre primele zece din punctul de vedere al capitalizarii, au ajuns la valori de circa 10 ori mai mici decat la inceputul anului, Imotrust iesind chiar din Top 100. De la valori de cateva sute de milioane de euro, acestea au ajuns la capitalizari de 10-20 de milioane de euro, la fel ca si multe dintre omoloagele lor de pe Bursa, respectiv Impact, Dafora, Biofarm sau Broker Cluj.
La nivel de capitalizare, diferenta dintre BVB si RASDAQ a scazut la 4,07 miliarde de euro, adica exact capitalizarile insumate ale Petrom si BRD, cei mai mari emitenti de pe Bursa, fata de inceputul anului, cand valoarea companiilor listate pe BVB era cu 17,6 miliarde de euro mai mare decat cea a emitentilor de pe RASDAQ. In iulie 2007, cand ambele piete atingeau maxime istorice, diferenta dintre ele era si mai mare, de circa 22 de miliarde de euro.
Scaderea mai redusa de pe RASDAQ poate fi explicata si prin faptul ca aceasta piata a crescut mult mai putin decat BVB in perioada 2001-2007, fiind "explorata" de catre investitori abia incepand din 2006.
Capitalizarea Bursei RASDAQ a crescut in perioada 2001-2007 cu circa 5,8 miliarde de euro, fata de o crestere de 23,2 miliarde de euro pe piata principala a BVB, in conditiile in care valorile de plecare au fost apropiate.
Pe de alta parte, insa, Bursa a pierdut mult mai repede castigul acumulat, ajungand in prezent sub capitalizarea de la sfarsitul lui 2004, in conditiile in care in aceasta perioada s-au listat companii importante precum Transelectrica si Transgaz si s-au transferat o serie de companii importante de pe RASDAQ, precum Biofarm, Socep, Condmag, Dafora, Romcarbon sau Turism Felix. In schimb, capitalizarea Bursei RASDAQ se mentine inca peste nivelul de la inceputul anului 2007, desi a pierdut emitenti in ultimul an.
In ciuda faptului ca Bursa reuneste cele mai valoroase companii de pe piata romaneasca, RASDAQ are avantajul numarului mult mai mare de emitenti. Pe Bursa sunt listate 67 de companii, dintre care doua depasesc valoarea de un miliard de euro, iar altele opt au capitalizari de peste 100 de milioane de euro, fata de doar o companie de peste 100 de milioane de euro pe RASDAQ. Piata RASDAQ are insa mai multi emitenti de valoare medie, cuprinsa intre 10 si 100 de milioane de euro, respectiv 71 de companii, fata de 31 pe Bursa. Numarul total de companii listate pe RASDAQ este de 1.765, potrivit ultimelor statistici. Valoarea Bursei RASDAQ este data insa de circa 400-500 de emitenti, ale caror actiuni sunt tranzactionate, restul fiind emitenti inactivi, a caror valoare este extrem de redusa.
Un alt factor care a ajutat unele dintre companiile de pe RASDAQ in mentinerea unei valori mai ridicate este lichiditatea extrem de scazuta. Astfel, spre deosebire de companiile mai lichide de pe Bursa, unde au intrat in ultimii ani fonduri straine de investitii, companiile de pe RASDAQ au atras preponderent investitori locali. In ultimele luni, cand scaderile de pe Bursa au fost extrem de accentuate, mai ales din cauza vanzarilor fondurilor de investitii, multi dintre emitentii de pe RASDAQ au fost mai feriti de vanzari masive. Companiile lichide de pe RASDAQ au inregistrat insa pierderi comparabile cu cele de pe Bursa.
"In general si pe RASDAQ companiile lichide au pierdut la fel de mult ca si cele de pe Bursa. Au mai fost insa si preluari care au tinut preturile sus", spune Octavian Molnar, directorul general adjunct al IFB Finwest.
Printre companiile care au facut obiectul unor tranzactii mari urmate de oferte de preluare se numara Rompetrol SA (VEGA), Comvex Constanta (CMVX), Atlas Gip Ploiesti (ATGJ) si Simcor Oradea (SIOR). Unele dintre aceste companii se tranzactioneaza la preturi superioare sau apropiate in comparatie cu cele de la inceputul anului.
In ate cazuri, capitalizarea a fost mentinuta la un nivel ridicat datorita numarului extrem de mic de tranzactii, realizate la preturi ridicate, cum ar fi cazurile Chibro Bucuresti (CHIB), Uzinele Sodice Govora (UZIM) sau Agromec Giurgiu (OMEC).
Pe de alta parte, vedetele RASDAQ din 2007, precum Prospectiuni (PRSN), Comnord (COSC), Prefab (PREH) sau Imotrust (ARCV), care se numarau printre primele zece din punctul de vedere al capitalizarii, au ajuns la valori de circa 10 ori mai mici decat la inceputul anului, Imotrust iesind chiar din Top 100. De la valori de cateva sute de milioane de euro, acestea au ajuns la capitalizari de 10-20 de milioane de euro, la fel ca si multe dintre omoloagele lor de pe Bursa, respectiv Impact, Dafora, Biofarm sau Broker Cluj.
Actiunile listate pe Bursa RASDAQ, mai putin vizibile si tranzactionate decat cele de pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), au rezistat mai bine crizei financiare, unele aducand chiar castiguri investitorilor.
Este cazul Rompetrol SA (VEGA), unde un investitor ar fi putut obtine un castig de 300 de lei la 1.000 de lei investiti la inceputul anului, in conditiile in care Rompetrol Rafinare (RRC), compania fanion a grupului Rompetrol, a adus investitorilor pierderi de 800 de lei la aceiasi 1.000 de lei investiti. Un alt exemplu este Comvex Constanta, cu un castig de circa 50 de lei la 1.000 de lei investiti.
Este cazul Rompetrol SA (VEGA), unde un investitor ar fi putut obtine un castig de 300 de lei la 1.000 de lei investiti la inceputul anului, in conditiile in care Rompetrol Rafinare (RRC), compania fanion a grupului Rompetrol, a adus investitorilor pierderi de 800 de lei la aceiasi 1.000 de lei investiti. Un alt exemplu este Comvex Constanta, cu un castig de circa 50 de lei la 1.000 de lei investiti.
Actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti (IMP) vor fi suspendate de la tranzactionare incepand cu data de 24 noiembrie, astazi fiind ultima zi in care investitorii mai pot sa realizeze tranzactii cu aceste actiuni in anul 2008. Titlurile Impact vor fi retrase incepand cu saptamana vii toare de la tranzactionare in vederea derularii unei operatiuni de consolidare a valorii nominale a acestora de la 0,1 lei la cea de un leu, potrivit unui raport transmis pe Bursa de reprezentantii companiei. Ca urmare a acestei operatiuni de consolidare, numarul de titluri Impact se va reduce proportional la 200 mil. de la 2 mld. de titluri cat sunt in prezent, astfel ca valoarea capitalului social va ramane neschimbata. Operatiunea de modificare a valorii nominale a unei actiuni necesita o perioada mai indelungata, de circa doua luni de zile, in conditiile in care legea prevede ca actionarii au la dispozitie o luna de zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial pentru a contesta decizia, si este nevoie de alte doua saptamani pentru inregistrarea operatiunilor la Depozitarul Central. Titlurile Bancii Transilvania (TLV), suspendate de la tranzactionare pe 12 septembrie pentru o operatiune similar, nu au revenit inca la tranzactionare, astfel ca este posibil ca si actiunile Impact sa lipseasca din piata pana in februarie anul viitor. Pretul din piata al Impact ar trebui, teoretic, sa se majoreze de 10 ori dupa revenirea la tranzactionare a titlurilor Impact, pentru ca si numarul de titluri detinute de fiecare actionar se va reduce proportional. Titlurile dezvoltatorului imobiliar au inregistrat in ultimele saptamani evolutii spectaculoase. Astfel, in prima faza actiunile Impact s-au apreciat de peste trei ori, dupa sase sedinte de aprecieri continue cu 15%, dupa ce actionarii au hotarat realizarea operatiunii de consolidare si au fost anuntate rezultatele financiare pe primele noua luni ale anului. Mai apoi, aceste titluri au ramas fara vanzatori si au inchis in trei zile consecutive cu scaderi de 15%, brokerii punand aceasta evolutie pe seama speculatorilor care si-au marcat profiturile realizate pe fondul cresterilor anterioare ale acestor actiuni. Pe parcursul zilei de ieri, titlurile Impact consemnau o depreciere de 14,3%, fiind tranzactionate la un pret de 0,03 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea companiei este de 60 mil. lei (15,8 mil. euro).
Binomul restructurare-reindustrializare ne pune pe jar pentru multi ani de aici inainte. Fiindca nimic din ceea ce ne dorim - productivitate, eficienta si in final bunastare - nu vom avea fara ca mai intai sa inceapa derularea unui program inteligent de restructurare si reindustrial
izare. Desigur, in conditiile unei piete functionale.
E drept, programe de restructurare am mai avut. Toate incepeau insa cu promisiuni si se incheiau cu bune intentii. Fara ca vreunul sa fi prins viata.
Romania are nevoie de programe care sa inceapa cu bani si sa se incheie tot cu bani. Eficienta - principala sursa a bunastarii dupa care tanjim - e scumpa. N-o vom putea obtine fara investitii in restructurare si reindustrializare. Dupa ce vom avea eficienta, vom avea si bunastare. Acum, insa, intr-o tara cu o industrie a carei restructurare inca nu s-a incheiat, in timp ce ideea de reindustrializare ne produce socuri numai la simpla ei rostire, muncitorul roman e platit, in medie, doar cu 100-150 de dolari pe luna. Eficienta muncii in Romania fiind de 10-15 ori mai mica decat in tari vest-europene, nu avem nici o sansa ca plata muncii sa nu fie si ea de 10-15 ori mai mica.
Dar, e vinovat muncitorul roman ca munca lui e prea putin eficienta? Intr-o anumita masura este. Valoarea muncii, pe care o exprima salariul, depinde si de salariati: de pregatirea lor, de spiritul lor competitiv, de cultul lor pentru performanta. Nu insa salariatii constituie factorul determinant. Intervin multi alti factori, intre care tehnologiile, managementul, organizarea productiei, climatul in care se desfasoara munca. De acesti din urma factori depind posibilitatile societatii de a recunoaste valoarea muncii.
Dezordinea in economie si ineficienta, cauzate de intarzierea reformelor, au restrans considerabil resursele de multiplicare a platii muncii. De 12 ani, depanam in bezna confuziei un gand care ne obsedeaza: cum sa ajungem la bunastare. A fost, insa, ignorata continuu calea cea mai fireasca: prin munca eficienta, prin performante de varf. Cale greu de gasit intr-o societate ca a noastra, dominata de o viziune idilica despre reforma.
Nu-s deloc putini cei ce-si inchipuie reforma ca pe un tren pe care il asteptam in gara, ca sa aduca bunastare pentru toti cetatenii tarii, de la copii la batrani. In egala masura. Un astfel de vis nu-i decat rodul unei imaginatii de tip populist. O iluzie, ce nu are cum sa capete contururi reale.
Reforma nu vine de nicaieri. Nici de la NATO, nici de la UE, nici din alta parte. Daca n-o vom infaptui aici, prin transformari care sa incurajeze competitia in munca, libera initiativa, asumarea riscului si totodata sa descurajeze chiulul, delasarea, inselaciunile, n-o vom avea niciodata.
De ce au romanii nevoie de reforma? Pentru ca au nevoie de case confortabile in care sa locuiasca, de hrana indestulatoare, de un standard de viata ridicat. Dar la toate aceste lucruri nu vom ajunge fara reforma economica. In fapt, fara restructurare si fara reindustrializare.
Daca noi n-am ajuns, inca, la bunastarea visata, asta se intampla pentru ca reforma a intarziat. Din aceasta cauza munca si-a pierdut stimulentele. Preturile s-au rupt de valoarea adevarata a bunurilor si serviciilor. Productia si consumul s-au dezechilibrat ingrijorator. Directia cea buna nu poate fi alta decat indreptarea economiei cu fata catre piata. Cuplata cu educarea populatiei intr-un spirit nou: cel al economiei de piata. Economia romaneasca a ajuns, astfel, captiva intr-un cerc vicios. Munca dezorganizata se soldeaza cu salarii mizerabile. La randul lor, salariile descurajeaza munca. In aceste conditii continua scumpirile, chiar daca ritmul lor e mai lent, care descurajeaza consumul. Si, prin urmare, pericliteaza productia.
Cum se poate insa iesi din acest cerc vicios ? Solutia ar fi, intr-o prima etapa, sa fie organizata mai bine munca, pentru a obtine profit la nivelul resurselor consumate. Cu alte cuvinte, sa se puna capat risipei. In acest fel, fara sa fie atrase noi resurse, inclusiv financiare, ar putea fi folosite mai bine resursele existente. Am putea astfel sa avem mai multi bani pentru investitii si pentru consum. Daca se va investi mai mult, daca vor fi create noi locuri de munca si daca vor spori productivitatea si competitivitatea muncii, obtinand astfel mai multa eficienta in economie, vom avea si bani mai multi pentru protectie sociala. O protectie activa, prin munca eficienta. Salariile vor creste, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Ar fi un inceput de schimbare majora.
Cuvinte cheie: Timpul reindustrializarii (4)
izare. Desigur, in conditiile unei piete functionale.
E drept, programe de restructurare am mai avut. Toate incepeau insa cu promisiuni si se incheiau cu bune intentii. Fara ca vreunul sa fi prins viata.
Romania are nevoie de programe care sa inceapa cu bani si sa se incheie tot cu bani. Eficienta - principala sursa a bunastarii dupa care tanjim - e scumpa. N-o vom putea obtine fara investitii in restructurare si reindustrializare. Dupa ce vom avea eficienta, vom avea si bunastare. Acum, insa, intr-o tara cu o industrie a carei restructurare inca nu s-a incheiat, in timp ce ideea de reindustrializare ne produce socuri numai la simpla ei rostire, muncitorul roman e platit, in medie, doar cu 100-150 de dolari pe luna. Eficienta muncii in Romania fiind de 10-15 ori mai mica decat in tari vest-europene, nu avem nici o sansa ca plata muncii sa nu fie si ea de 10-15 ori mai mica.
Dar, e vinovat muncitorul roman ca munca lui e prea putin eficienta? Intr-o anumita masura este. Valoarea muncii, pe care o exprima salariul, depinde si de salariati: de pregatirea lor, de spiritul lor competitiv, de cultul lor pentru performanta. Nu insa salariatii constituie factorul determinant. Intervin multi alti factori, intre care tehnologiile, managementul, organizarea productiei, climatul in care se desfasoara munca. De acesti din urma factori depind posibilitatile societatii de a recunoaste valoarea muncii.
Dezordinea in economie si ineficienta, cauzate de intarzierea reformelor, au restrans considerabil resursele de multiplicare a platii muncii. De 12 ani, depanam in bezna confuziei un gand care ne obsedeaza: cum sa ajungem la bunastare. A fost, insa, ignorata continuu calea cea mai fireasca: prin munca eficienta, prin performante de varf. Cale greu de gasit intr-o societate ca a noastra, dominata de o viziune idilica despre reforma.
Nu-s deloc putini cei ce-si inchipuie reforma ca pe un tren pe care il asteptam in gara, ca sa aduca bunastare pentru toti cetatenii tarii, de la copii la batrani. In egala masura. Un astfel de vis nu-i decat rodul unei imaginatii de tip populist. O iluzie, ce nu are cum sa capete contururi reale.
Reforma nu vine de nicaieri. Nici de la NATO, nici de la UE, nici din alta parte. Daca n-o vom infaptui aici, prin transformari care sa incurajeze competitia in munca, libera initiativa, asumarea riscului si totodata sa descurajeze chiulul, delasarea, inselaciunile, n-o vom avea niciodata.
De ce au romanii nevoie de reforma? Pentru ca au nevoie de case confortabile in care sa locuiasca, de hrana indestulatoare, de un standard de viata ridicat. Dar la toate aceste lucruri nu vom ajunge fara reforma economica. In fapt, fara restructurare si fara reindustrializare.
Daca noi n-am ajuns, inca, la bunastarea visata, asta se intampla pentru ca reforma a intarziat. Din aceasta cauza munca si-a pierdut stimulentele. Preturile s-au rupt de valoarea adevarata a bunurilor si serviciilor. Productia si consumul s-au dezechilibrat ingrijorator. Directia cea buna nu poate fi alta decat indreptarea economiei cu fata catre piata. Cuplata cu educarea populatiei intr-un spirit nou: cel al economiei de piata. Economia romaneasca a ajuns, astfel, captiva intr-un cerc vicios. Munca dezorganizata se soldeaza cu salarii mizerabile. La randul lor, salariile descurajeaza munca. In aceste conditii continua scumpirile, chiar daca ritmul lor e mai lent, care descurajeaza consumul. Si, prin urmare, pericliteaza productia.
Cum se poate insa iesi din acest cerc vicios ? Solutia ar fi, intr-o prima etapa, sa fie organizata mai bine munca, pentru a obtine profit la nivelul resurselor consumate. Cu alte cuvinte, sa se puna capat risipei. In acest fel, fara sa fie atrase noi resurse, inclusiv financiare, ar putea fi folosite mai bine resursele existente. Am putea astfel sa avem mai multi bani pentru investitii si pentru consum. Daca se va investi mai mult, daca vor fi create noi locuri de munca si daca vor spori productivitatea si competitivitatea muncii, obtinand astfel mai multa eficienta in economie, vom avea si bani mai multi pentru protectie sociala. O protectie activa, prin munca eficienta. Salariile vor creste, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Ar fi un inceput de schimbare majora.
Cuvinte cheie: Timpul reindustrializarii (4)
Anul 2003 ar fi putut fi anul in care firmele de pe piata romaneasca sa simta mult promisa relaxarea a fiscalitatii, prin reducerea cu 5% a contributiilor de securitate sociala. N-o sa fie. Masura compensatorie luata de finante - majorarea bazei de calcul a CAS - va umfla pute
Cum era de asteptat, marele eveniment istoric al invitarii Romaniei in NATO a starnit si dispute politice. Interventia de marti a deputatului PSD Radu Podgoreanu a fost o prima rabufnire. Ea exprima amaraciunea partidului aflat la putere ca presedintele Iliescu nu a recunoscut merit
ul PSD la admiterea tarii noastre in NATO.
Eu cred ca presedintele Iliescu a procedat bine cand a evitat sa nominalizeze vreun partid politic pentru merite in obtinerea acestui succes istoric. "Ar fi trist- spunea el- daca o realizare importanta a natiunii romane se transforma intr-un instrument al dezbinarii ei". Si la sedinta festiva a Parlamentului vorbitorii au pupat Piata Independentei, respectand solemnitatea momentului.
Dar politica este mai presus de orice competitie si nu se prea impaca cu rezultatul unui meci nul. Iar adevarul istoric va documenta faptul ca in batalia pentru NATO partidele noastre au adoptat atitudini foarte diferite, iar datoria analistului politic este sa semnaleze aceste lucruri. In 1999 a constituit un pas important spre NATO decizia presedintelui Constantinescu de a acorda drept de survol avioanelor NATO care bombardau Iugoslavia si le-a pus la dispozitie aeroportul de la Timisoara, masura criticata atunci de lideri ai opozitiei. In acest an, guvernul Nastase a incheiat cu SUA o serie de acorduri care au dus la instalarea unei cazarmi militare pentru soldatii americani la Constanta, la organizarea unor aeroporturi militare si facilitati portuare la Marea Neagra pentru SUA. A urmat trimiterea unui batalion romanesc in Afganistan si last but not last decizia de mare curaj a Guvernului roman de a semna su SUA Tratatul privind Curtea Penala Internationala. Romania a fost primul stat european care a savarsit acest act politic cu infruntarea reprosurilor de la Bruxelles ale Uniunii Europene ca nu am asteptat adoptarea unei pozitii comunitare in aceasta chestiune.
Trebuie amintit ca aceasta decizie curajoasa a guvernului Nastase nu s-a bucurat de aprobarea parlamentarilor opozitiei, ba chiar a fost criticata de catre reprezentantii acestora.
Pe scurt, Guvernul roman a jucat cartea americana, socotind ca aceasta optiune este dictata in acest moment de interesul national.
Dupa parerea mea, aici rezida explicatia vizitei presedintelui George W Bush la Bucuresti. Pe ce ma bazez in aceasta afirmatie?
Intre statele invitate de summitul de la Praga sa intre in Organizatia Atlanticului de Nord se afla si Bulgaria, de asemenea stat la Marea Neagra, care a pus si ea la dispozitia Statelor Unite aeroporturi militare si facilitati portuare. Dar administratia de la Washington a optat pentru vizita presedintelui Bush la Bucuresti, iar cuvantarea acestuia in Piata Revolutiei contine si motivatia acestei optiuni.
Desigur, aceasta onoare inseamna pentru Romania si guvernul ei o suma de obligatiuni. Ele trebuie asumate cu toata seriozitatea in primul rand pentru ca in lunile urmatoare cele 19 state membre ale NATO, prin parlamentele lor, urmeaza a ratifica invitarea Romaniei. As sublinia chiar ca daca si pana acum procesul de integrare in structurile euro-atlantice punea in fata Romaniei sarcini imperative de reforma politica, economica si administrativa, ritmul acestor reforme trebuie acum accelerat.
Oricum, premisa deputatului Podgoreanu ca o relevare a meritelor PSD in invitatia la NATO va aduce voturi este discutabila. Nu cred ca aceasta va cantari greu in optiunea electoratului indiferent daca alegerile vor fi anticipate sau in 2004. Criteriile economice si sociale vor juca un rol mai mare decat cele care privesc securitatea militara a Romaniei in felul in care vor vota romanii.
ul PSD la admiterea tarii noastre in NATO.
Eu cred ca presedintele Iliescu a procedat bine cand a evitat sa nominalizeze vreun partid politic pentru merite in obtinerea acestui succes istoric. "Ar fi trist- spunea el- daca o realizare importanta a natiunii romane se transforma intr-un instrument al dezbinarii ei". Si la sedinta festiva a Parlamentului vorbitorii au pupat Piata Independentei, respectand solemnitatea momentului.
Dar politica este mai presus de orice competitie si nu se prea impaca cu rezultatul unui meci nul. Iar adevarul istoric va documenta faptul ca in batalia pentru NATO partidele noastre au adoptat atitudini foarte diferite, iar datoria analistului politic este sa semnaleze aceste lucruri. In 1999 a constituit un pas important spre NATO decizia presedintelui Constantinescu de a acorda drept de survol avioanelor NATO care bombardau Iugoslavia si le-a pus la dispozitie aeroportul de la Timisoara, masura criticata atunci de lideri ai opozitiei. In acest an, guvernul Nastase a incheiat cu SUA o serie de acorduri care au dus la instalarea unei cazarmi militare pentru soldatii americani la Constanta, la organizarea unor aeroporturi militare si facilitati portuare la Marea Neagra pentru SUA. A urmat trimiterea unui batalion romanesc in Afganistan si last but not last decizia de mare curaj a Guvernului roman de a semna su SUA Tratatul privind Curtea Penala Internationala. Romania a fost primul stat european care a savarsit acest act politic cu infruntarea reprosurilor de la Bruxelles ale Uniunii Europene ca nu am asteptat adoptarea unei pozitii comunitare in aceasta chestiune.
Trebuie amintit ca aceasta decizie curajoasa a guvernului Nastase nu s-a bucurat de aprobarea parlamentarilor opozitiei, ba chiar a fost criticata de catre reprezentantii acestora.
Pe scurt, Guvernul roman a jucat cartea americana, socotind ca aceasta optiune este dictata in acest moment de interesul national.
Dupa parerea mea, aici rezida explicatia vizitei presedintelui George W Bush la Bucuresti. Pe ce ma bazez in aceasta afirmatie?
Intre statele invitate de summitul de la Praga sa intre in Organizatia Atlanticului de Nord se afla si Bulgaria, de asemenea stat la Marea Neagra, care a pus si ea la dispozitia Statelor Unite aeroporturi militare si facilitati portuare. Dar administratia de la Washington a optat pentru vizita presedintelui Bush la Bucuresti, iar cuvantarea acestuia in Piata Revolutiei contine si motivatia acestei optiuni.
Desigur, aceasta onoare inseamna pentru Romania si guvernul ei o suma de obligatiuni. Ele trebuie asumate cu toata seriozitatea in primul rand pentru ca in lunile urmatoare cele 19 state membre ale NATO, prin parlamentele lor, urmeaza a ratifica invitarea Romaniei. As sublinia chiar ca daca si pana acum procesul de integrare in structurile euro-atlantice punea in fata Romaniei sarcini imperative de reforma politica, economica si administrativa, ritmul acestor reforme trebuie acum accelerat.
Oricum, premisa deputatului Podgoreanu ca o relevare a meritelor PSD in invitatia la NATO va aduce voturi este discutabila. Nu cred ca aceasta va cantari greu in optiunea electoratului indiferent daca alegerile vor fi anticipate sau in 2004. Criteriile economice si sociale vor juca un rol mai mare decat cele care privesc securitatea militara a Romaniei in felul in care vor vota romanii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
