Astra Sport Bets

Deficitul comercial (FOB/CIF) se va apropia in 2007 de 18 miliarde euro, iar cel de cont curent - de 12 miliarde. Totul este sa fie si finantate....
Exporturile se vor majora in acest an la 30,25 miliarde euro, cu 17% mai mult decat in 2006, iar importurile (CIF) vor avansa cu 18,1%, pana la 48,12 miliarde. Estimarile apartin Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), care anticipeaza o adancire a deficitului balantei comerciale (FOB/CIF) la 17,87 miliarde euro in 2007, comparativ cu 14,89 miliarde in 2006, 10,3 in 2005 si 7,35 in 2004.
CNP previzioneaza, de asemenea, o crestere a deficitului de cont curent la 11,92 miliarde euro, fata de 9,97 miliarde in 2006, 6,89 in 2005 si 5,1 miliarde in 2004. Raportat la PIB, deficitul curent al balantei de plati externe se va plasa la 10,4% din PIB, fata de 10,3% in 2006, 8,7% in 2005 si 8,4% in 2004.
Continuarea trendului dezinflationist va fi marcata, potrivit CNP, printr-o reducere a ratei inflatiei la 4,3% - calculata decembrie/ decembrie -, fata de 4,87% in 2006, 8,6% - 2005, 9,3% - 2004. Comisia a calculat rate lunare de inflatie de 0,3% in februarie si martie, 0,4% - aprilie, 0,2% in mai si iunie, 0,7% in iulie, pentru luna august luand in calcul o stagnare a preturilor. Aceasta va fi urmata de o majorare de 0,2% in septembrie, 0,5% - octombrie, 0,8% - noiembrie, 0,5% - decembrie.
In termeni de medie anuala, inflatia se va situa la acelasi nivel de 4,3%, comparativ cu 6,56% in 2006, 9% - 2005, 11,9% - 2004.
Aprecierea monedei nationale se va mentine si in acest an, cursul mediu euro/leu urmand sa se micsoreze la 3,4 lei/euro, de la 3,52 lei/euro in 2006, 3,62 in 2005 si 4,05 in 2004. CNP estimeaza o evolutie a ratei de schimb sub 3,4 lei/ euro in cea mai mare parte a lunilor din intervalul ianuarie-septembrie, secondata de o crestere peste acest prag in perioada octombrie-decembrie.

Economia va crea putine locuri de munca
Produsul
Intern Brut urmeaza sa creasca, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, la 390,7 miliarde lei in 2007, de la 341,6 miliarde in 2006, 288 miliarde - 2005 si 246,5 miliarde - 2004. Cresterea economica se va tempera la 6,5%, comparativ cu 8% in 2006 si 8,5% in 2004, dar se va gasi peste nivelul din 2005, de 4,1%.
Expectatiile legate de productia industriala releva o crestere de 4,7% in anul 2007, comparativ cu 7,1% in 2006, 2% - 2005, 5,3% - 2004 si 3,1% - 2003.
CNP prognozeaza o crestere nesemnificativa de sub un procent a populatiei ocupate din sectorul civil la 8,21 miliarde persoane, fata de 8,19 in 2006, 8,15 - 2005, 8,09 - 2004.
Cresterea efectivelor de salariati va fi si ea redusa - sub 2%. Ca medie anuala, numarul salariatilor va ajunge la 4,7 miliarde fata de 4,62 in 2006, 4,56 - 2005 si 4,47 - 2004.
Numarul somerilor la finele anului curent se va mentine la un nivel apropiat celui din 2006 - 460.000 -, comparativ cu 523.000 in 2005 si 558.000 in 2004. Rata somajului va fi si ea neschimbata fata de 2006: 5,2%, fata de 5,9% - 2005 si 6,3% - 2004.
Castigul salarial progonozat se ridica la un nivel mediu net de 990 lei/luna in 2007, in comparatie cu 855 de lei lunar in 2006, 746 - 2005 si 599 - 2004.
Ritmul inalt de crestere a salariilor este unul dintre riscurile enumerate de guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, in procesul de reducere a inflatiei, dar a recunoscut ca „majorarea veniturilor este inevitabila, prin speranta anticipata si, as spune, prin nerabdarea legata de cresterea salariilor“.
Guvernatorul a adaugat la expansiunea salariilor alte trei motive de ingrijorare: evolutia creditului, cheltuielile publice si deficitul contului curent.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a publicat ieri anunţul privind intenţia de vânzare prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătăţite şi irevocabile a unui pachet de acţiuni reprezentând 72,4% din capitalul social al societăţii comerciale Automobile Craiova. Investitorii interesaţi de preluarea pachetului de acţiuni trebuie să depună scrisorile de intenţie la sediul AVAS până cel mai târziu la 25 aprilie. Preţul pe acţiune va reprezenta 30% din grila de punctaj, iar investiţiile asumate de ofertant vor avea o pondere de 25%. Automobile Craiova deţine 49% din capitalul Daewoo Automobile România.

Cei 27 urmeaza sa adopte vineri o decizie cu caracter obligatoriu care prevede ca pana in 2020 energia din surse regenerabile sa reprezinte 20% din consumul global al Uniunii, potrivit unui proiect de declaratie obtinut de AFP, informeaza Newsin.

Proiectul de declaratie a summitului, care urma sa fie examinat vineri dimineata, mentioneaza explicit contributia energiei
nucleare la reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera, la cererea expresa a Frantei.

"Sunt optimista ca textul va fi adoptat de toate statele membre", a declarat cancelarul german Angela Merkel vineri, la reluarea summitului.

Aproband textul, UE va avea "o pozitie de avangarda pe plan mondial in materie de politica energetica", a subliniat
Merkel. "Textul este cu adevarat un progres major in politica energetica si de mediu a Uniunii", a mai spus cancelarul german, care asigura presedintia UE.

Sefii de stat si de guvern nu reusisera joi seara sa ajunga la un acord cu privire la acest obiectiv general cu caracter obligatoriu, care era tema cea mai controversata a summitului.

Unele state initial reticente, precum Franta, Finlanda sau Polonia, s-au declatrat dispuse ulterior sa se alature obiectivului european mediu de 20%, fata de 7% in prezent, punand conditia ca viitoarea repartizare a eforturilor fiecarui state stat in parte sa tina cont de specificul lor energetic.

"Pe baza obiectivului general, obiectivele nationale specifice vor fi elaborate cu implicarea totala a statelor membre, avand grija ca repartizarea sa fie justa si adecvata", subliniaza proiectul de text.

Documentul reaminteste de libertatea fiecarui stat membru de a-si alege propria paleta energetica.Cei 27 iau act de evaluarea Comisiei privind "contributia energiei nucleare in cadrul preocuparilor din ce in ce mai mari privind securitatea aprovizionarii cu energie si reducerea emisiilor de CO2".

Concluziile summitului vor reaminti pe de alta parte "ca revine fiecarui stat membru sa decida daca va recurge sau nu la energia nucleara".

Asa cum era prevazut, proiectul de text al Celor 27 afirma angajamentul lor de a "reduce emisiile de gaze
cu efect de sera cu cel putin 20% pana in 2020 fata de 1990".

Tot la capitolul energii regenerabile, cei 27 vor decide probabil si sa impuna un obiectiv specific obligatoriu ca, pana in 2020, 10% din combustibilii folositi sa fie econologici. Masura a intrunit consensul inainte de summit si nu a facut obiectul dezbaterilor.

"Inteleg ca primul ministru analizeaza posibilitatea amanarii euroalegerilor pana la toamna din cauza unei situatii interne deosebite. Cred ca este o decizie inteleapta", a declarat, la Bruxelles, Graham Watson, seful liberalilor europeni. De cateva luni, mai multi ministri de la Bucuresti au transmis mesaje in interior, folosind ca portavoce personalitati europene. Se mizeaza pe faptul ca un mesaj venit de exemplu de la Bruxelles va fi mai usor digerat, cat ar fi el de neplacut, de publicul din Romania. In realitate, odata cu aderarea tarii la UE, partidele din Romania sunt afiliate cu arme si bagaje (si mai ales cu fonduri atunci cand e nevoie) la familiile politice europene.
In Romania, apartenenta la aceste familii este uneori folosita pentru promovarea intereselor personale sau de partid pe piata interna. Ca atare, dl. Watson face un serviciu colegilor sai liberali romani care l-au rugat, probabil, sa pregateasca anuntul ce va fi facut in curand la Bucuresti de amanare a europarlamentarelor. Prin simetrie, nu ar trebui sa ne mire daca Joseph Daul, liderul popularilor europeni la care e afiliat PD, ar face o declaratie exact contrara fata de amanarea euroalegerilor - adica exact punctul de vedere al democratilor.

Lupta in noroi a politicienilor de la Bucuresti a dezgustat pana acum Bruxellesul. Totusi, motive reale de ingrijorare nu au existat. Nu s-a simtit nevoia ca in Consiliul European sa se ia in dezbatere situatia din Romania. Constantele fundamentale ale Romaniei membra a UE - economia de piata, democratia si respectarea drepturilor omului - nu fusesera inca modificate semnificativ. Suspendarea presedintelui, referendumurile de toate felurile, alegerile anticipate - toate se incadreaza in limita jocului democratic. Problemele se discuta, totusi, in Parlament sau in presa, nu mai sunt chemati minerii ca sa le rezolve... Conform angajamentului asumat fata de UE, Romania trebuia sa organizeze alegerile europarlamentare oricand dorea, in cursul anului 2007. Bucurestiul a stabilit, insa, ferm data de 13 mai. Data ce putea fi o sansa pentru Romania.

Amanarea acestor alegeri fara un motiv cu adevarat obiectiv - cutremur de proportii pe 12 mai, potop, caderi de meteoriti - invocandu-se criza politica interna este un fapt fara precedent in democratiile europene. Daca este o criza politica grava, solutiile sunt demisia guvernului si alegerile anticipate. In Italia, Romano Prodi tocmai a fost reconfirmat in functia de premier, dupa ce demisionase. Crizele politice nu amana alegerile deja fixate, ci eventual le devanseaza. Ce se va intampla oare cu alegerile generale din Romania, daca partidele aflate la putere vor constata ca nu stau suficient de bine in sondaje? Se vor lua la cearta, vor provoca o criza politica, vor convoca referendumuri si vor amana alegerile pana se vor impaca? Eventual peste inca patru ani. Sau daca presedintele Basescu va constata in 2009 ca nu are suficient avans electoral pentru a fi ales din primul tur, va amana si el alegerile?

In Romania postdecembrista nu exista un precedent de amanare a unor alegeri fixate si anuntate. La Bucuresti se pune deja sub semnul intrebarii o constanta fundamentala a lumii occidentale: alegerile ca indicator al nivelului de civilizatie politica.

Omul de afaceri a încheiat un contract de cesiune de drepturi cu nimeni altul decât fiul fostului guvernator al Transnistriei, George Alexianu, condamnat în lotul Antonescu - recent reabilitat pentru crime împotriva păcii

Flerul de afacerist al lui Gigi Becali iese la iveală pe zi ce trece. Astfel că finanţatorul de la FC Steaua ar putea da o lovitură imobiliară cu multe zerouri.

Curtea de Apel Bucureşti a admis parţial, în data de 5 decembrie 2006, cererea de revizuire făcută de fiul fostului guvernator al Transnistriei, Sorin Şerban Alexianu, privind decizia de condamnare a lotului Antonescu. Instanţa a decis achitarea Cabinetului Antonescu pentru crime împotriva păcii, dar a menţinut condamnările pentru crime împotriva umanităţii. O săptămână mai târziu, în data de 14 decembrie 2006, Gigi Becali a semnat cu Sorin Şerban Alexianu un contract de cesiune de drepturi litigioase, în valoare de 750.000 euro, privind o cerere de revendicare imobiliară care avea ca obiect 124.750,12 mp în cartierul bucureştean Colentina. Specialiştii imobiliari estimează că un metru pătrat de teren în Colentina poate ajunge până la 300 de euro. În cazul în care "afacerea" este certificată în justiţie, Becali ar putea câştiga milioane de euro, însă dacă instanţa respinge cererea lui Alexianu, omul de afaceri riscă să piardă banii investiţi.

Bătălia se dă în justiţie

Sorin Şerban Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei – profesor universitar George Alexianu, încearcă de doi ani să recupereze în instanţă peste 12 ha de teren în zona Colentina-Bucureşti. El cere Judecătoriei Sectorului 2 să oblige comisiile de specialitate de pe lângă Primăria Sectorului 2 şi de pe lângă Prefectura Bucureşti să-i emită un titlu de proprietate pentru o suprafaţă de 124.750 mp, în cartierul Colentina. În cererea de chemare în judecată, Sorin Şerban Alexianu arată că este moştenitorul unei suprafeţe de 174.750 mp, care a aparţinut mamei sale, Amarylis Melania Alexianu, decedată în 1988. Potrivit actelor, comisia de aplicare a Legii 18/1991 a judeţului Ilfov i-a reconstituit, în 2004, drepul de proprietate pe o suprafaţă de 7,8 ha, dar solicitarea nu a fost soluţionată pentru că nu s-au putut identifica suprafeţe libere. În mod similar, comisia de aplicare a Legii 18/1991 a sectorului 2 a explicat că nu s-au identificat suprafeţe de teren libere de 12 ha. În această situaţie, la cererea lui Sorin Şerban Alexianu, a fost identificată o suprafaţă de teren liberă pe strada Mihai Tudor nr. 1, de 12 ha. Instanţa a constatat că lotul era în proprietatea privată a statului şi în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului, fiind concesionat pe o perioadă de 49 de ani unei societăţi comerciale cu profil horticol. Magistraţii au decis anul trecut că "reconstituirea dreptului de proprietate este practic imposibilă cât timp
un bun proprietate publică a fost pus în valoare prin intermediul unui contract guvernat de reguli derogatorii de la dreptul comun". Tribunalul Bucureşti a admis anul trecut apelul lui Alexianu, şi a decis rejudecarea acestei cauze, dosarul fiind în prezent pe rol.

Terenurile, cumpărate în perioada interbelică

Potrivit actelor din dosar, Amarylis Melania Alexianu, singură sau împreună cu soţul său, profesor George Alexianu, a cumpărat în perioada 1937-1939 mai multe terenuri în zona Colentina de la inginerul Dumitru Ionescu, fratele lui Tache Ionescu. În 10 aprilie 1941, cu două luni înainte ca România să declare război URSS, George Alexianu face un act de donaţie pe numele soţiei, pentru 11,25 ha în zona Colentina, în valoare de 800.000 lei.

În martie 1949, Florea Câmpeanu, şef portărel la Tribunalul Ilfov, însoţit de primarul comunei Colentina, Gheorghe Oprescu, a întocmit un proces-verbal de constatare a imobilelor confiscate lui George Alexianu, în urma deciziei Tribunalului Poporului din 7 mai, prin care a fost condamnat la moarte. Din bunurile confiscate: teren şi construcţii, în strada Nicolae Zamfir nr. 1, suprafaţă de 8.660 mp - denumită ferma Plumbuita, teren viran de 300 mp - în strada Lt. Schmitdz, teren de 5.560, teren de 6.453 mp, teren de 10 ha şi 200 mp - în comuna Colentina. Toate au fost trecute în proprietatea comunei Colentina.

Alexianu: "Nu urmăresc un interes material"

Contactat telefonic, Sorin Şerban Alexianu a negat iniţial că ar fi semnat un contract de cesionare cu Gigi Becali, iar ulterior a spus că nu vrea să facă niciun comentariu. El ne-a explicat că cererea de revizuire a pedepselor primite de lotul Antonescu nu are nicio legătură cu cererea de retrocedare a terenurilor, deoarece este vorba de o moştenire de la mama sa. "Nu urmăresc vreun interes material, am făcut cererea de revizuire pentru reabilitarea tatălui meu", ne-a mai spus acesta. George Alexianu, fost profesor universitar român, doctor în Drept, guvernator al Transnistriei în perioada 19 august 1941- februarie 1944, a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, care a dispus şi confiscarea averii. El a fost executat în iunie 1946, la Jilava, împreună cu Ion Antonescu, Mihai Antonescu şi Piki Vasiliu.

Becali îşi asumă toate riscurile

Gigi Becali nu a putut fi contactat ieri. Prin contractul de cesiune de drepturi, Becali şi-a asumat însă orice risc. "Eu, Becali George, primesc de la cedent dreptul la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, pentru terenul care a fost preluat în mod abuziv. Cunosc situaţia de drept şi de fapt a dreptului de proprietate asupra terenului şi înţeleg să dobândesc în aceste condiţii terenul, asumându-mi toate riscurile. Totodată declar că am cunoscut faptul că cedentul nu a fost pus în posesia terenului, eu, cesionarul, urmând a face diligenţele necesare pentru intrarea în posesie", se arată în actul încheiat între Alexianu şi Becali.

Cunosc situaţia de drept şi de fapt a dreptului de proprietate asupra terenului şi înţeleg să dobândesc în aceste condiţii terenul, asumându-mi toate riscurile
George Becali

Editia de anul acesta a topului Forbes „Miliardarii lumii” a rezervat Romaniei o surpriza: includerea in clasament a omului de afaceri Ion Tiriac, pe locul 840. Potrivit analistilor celebrei publicatii americane, averea fostului mare tenismen s-a ridicat, anul trecut, la 1,1 miliarde de dolari.


Tiriac devine astfel primul roman din clasamentul exclusivist. In afara de Romania, tari ca Serbia, Cipru si Oman sunt reprezentate pentru prima data in top, fiecare stat cu cate un singur miliardar.

Lista intocmita de Forbes numara in editia de anul acesta 946 de miliardari in dolari, dintre care 178 se regasesc pentru prima oara in clasament. Topul este dominat de bossul de la Microsoft, Bill Gates, care s-a clasat pe primul loc pentru al treisprezecelea an la rand, cu o avere estimata la 56 de miliarde de dolari, potrivit topului publicat de revista „Forbes” in editia sa on-line de ieri.

Gates este urmat in top de Warren Buffet, directorul general al Berkshire Hathaway, a carui avere este estimata la 52 miliarde de dolari. Ocupantul locului trei, mexicanul Carlos Slim Helu, castiga puternic teren, cu o avere de 50 de miliarde de dolari. Ascensiunea mexicanului, ale carui afaceri includ domeniul telecomunicatiilor, bancar, energie
sau tutun, este cea mai mare inregistrata de oricare alt miliardar din lume in ultimii zece ani, averea sa fiind cu 19 miliarde de dolari mai mare anul trecut fata de 2005.

Potrivit publicatiei „Top 300 cei mai bogati romani” editata de revista „Capital”, Ion Tiriac ocupa anul trecut locul secund in clasamentul bogatilor de la noi. Pe locul intai se plasa omul de afaceri Constantin Dragan, cu afaceri estimate la 1,3-1,6 miliarde de dolari. Potrivit unor surse din piata, Dragan n-a intrat in topul Forbes pentru ca are dubla cetatenie - romana si italiana, dar reprezentantilor Forbes li s-a comunicat ca acesta ar fi doar italian.

O poveste de succes

Banii, viata
si mustata omului care a fost mai intai celebru, apoi bogat


Spre deosebire de „colegul” sau de top, Bill Gates, de 50 de ori mai bogat, dar care si-a dobandit celebritatea dupa ridicarea averii, primul miliardar al Romaniei a fost mai intai celebru si apoi bogat.

Primul leu l-a facut la varsta de 13 ani, la fabrica de autocamioane Brasov. Fostul mare tenismen a pornit afacerile de la zero, dupa ce a renuntat la cariera sportiva. A fost antrenor si manager al unor jucatori profesionisti de tenis - Ilie Nastase, Guillermo Villas, Henri Lecomte, Boris Becker sau Mary Joe Fernandez - si a manageriat cele mai importante turnee de tenis din lume. Cu ajutorul relatiilor si a averii de 112 milioane de marci din lumea sportului a ales sa faca bani in Romania dupa caderea regimului comunist.

Afacerile ce poarta acum marca „Tiriac” s-au dezvoltat in ultimii 17 ani in sectoare diverse, de la servicii financiare la import si retail auto, dezvoltari imobiliare, servicii rent-a-car si transport aerian. In 1990 a devenit actionar principal al Bancii Comerciale „Ion Tiriac”, prima banca privata din Romania, alaturi de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Institutia financiara a incheiat cu succes anul trecut fuziunea cu olandezii de la HVB, in care omul de afaceri detine o participatie de 45%.

Vanzarea pachetului majoritar de la Banca „Tiriac” l-a apropiat de miliardul de dolari. Conduce reprezentantele generale pentru Mercedes, Ford si Opel, este dealer Hyundai. Detine licente de rent-a-car pentru Avis si Hertz, societati de asigurare, servicii aviatice.
Este asociat DaimlerChrysler, al cincilea producator auto mondial pentru controlul AutoRom. In acest an, afacerile fostului tenismen vor vira catre segmentul imobiliar, in proiecte rezidentiale si comerciale.

Marea lovitura: Boris Becker

Dupa ce s-a retras din activitate (1972), Ion Tiriac a devenit antrenor, ocupandu-se de pregatirea lui Ilie Nastase, Guillermo Villas si Henry Laconte. Din 1983, Tiriac a devenit manager de tenis. Ca urmare a asocierii cu Gunter Bosch, un alt roman aflat in exil, mustaciosul a devenit, in 1984, managerul tenismenului german Boris Becker, un ilustru necunoscut. Tiriac l-a slefuit pe Becker pana-n 1993, germanul devenind numarul unu in clasamentul ATP. Succesele lui „Bum-Bum” i-au adus romanului sume consistente in cont.
La mijlocul anilor ‘90, Tiriac a devenit organizator de turnee de tenis, reusind sa-si creeze un sistem relational impresionant. El are usi deschise la concerne faimoase, precum Mercedes-Benz, Allianz si Siemens.

In 1990, cand a revenit in Romania, Tiriac s-a laudat ca volumul afacerilor sale din tenis depasea 100 de milioane de marci germane.
Daca acum aproape 20 de ani Ion Tiriac ar fi acceptat 5a din NIKE, pe atunci companie mica de echipamente sportive, in schimbul unui contractde sponsorizare cu Guillermo Villas, jucatorul de tenis pe care il manageria atunci ar fi avut deja un miliard de euro de mult, avand in vedere dezvoltarea pe care a inregistrat-o compania americana. (Dorin Focseneanu )

Miliardarii vin din internet

Tinerii „asalteaza” topul bogatilor

Ca tendinta generala, din ce in ce mai multi tineri au ajuns in ultimul an in topul Forbes al miliardarilor, coborand media de varsta a exclusivistului cerc al bogatilor de la 64 la 62 de ani. Fenomenul se datoreaza ascensiunii fulminante a unor tineri veniti din zona tehnologiei informatiei sau comunicatiilor, care si-au pornit afacerile de la zero. De altfel, din cei 946 de miliardari, 60a au reusit sa acumuleze ametitoarele sume avand ca singura resursa ingeniozitatea si flerul de afacerist.

Rusia si India isi etaleaza bogatasii

O alta tendinta vizibila este aceea ca doua treimi dintre miliardarii topului Forbes sunt si mai bogati decat inainte, iar doar 17 la suta sunt ceva mai saraci. „Este cel mai bogat an din istorie. Niciodata nu s-a mai inregistrat un avans atat de considerabil”, a declarat seful revistei, Steve Forbes.

O alta tendinta este intrarea in top a unui numar considerabil de miliardari din Rusia si India, doua tari aflate in plin avant economic. Anul acesta, Rusia a ajuns pe locul trei in topul tarilor cu cei mai multi miliardari, avand in total 53 de miliardari, cu doar doi mai putin decat Germania, tara care a inregistrat multa vreme pozitia a doua dupa Statele Unite.

In Asia, India a ajuns sa inregistreze cel mai mare numar de miliardari, depasind chiar Japo-nia, care a dominat continentul timp
de doua decenii. India are 36 de miliardari, ale caror averi totalizeaza 191 de miliarde de dolari, in timp ce cei 24 de miliardari japonezi reunesc in total o avere de „doar” 64 de miliarde de dolari.

In top si-au facut aparitia si trei femei provenite din tari comuniste. Dintre acestea, Yan Cheung, fondatoarea companiei Nine Dragons Paper, a intrat in istorie drept cea mai bogata persoana din China, ajungand pe locul 390 al topului Forbes, cu o avere estimata la 2,4 miliarde de dolari. (Livia Cimpoeru)


Andrei Melnicenko
In varsta de 35 de ani, rusul a pornit de la zero si a acumulat 4,6 miliarde de dolari. Fiu al unui reputat fizician sovietic, a fondat MDM Bank si controleaza compania SUEK, unul dintre cei mai mari producatori de carbune din Rusia.

Anurag Dikshit
Indianul de 35 de ani are deja o avere de 1,6 miliarde de dolari. Licentiat in inginerie si informatica la Institutul Indian de Tehnologie din New Delhi, el a dat lovitura dupa ce a intrat pe piata jocurilor de noroc on-line, lansand popularul site PartyGaming.

William Ding
Un alt miliardar care a plecat in afaceri cu fonduri zero, de jos, este chinezul William Ding, fondatorul portalului de Internet NetEase. In varsta de 36 de ani, Ding a ajuns la suma de 1,1 miliarde de dolari dupa ce si-a trecut toate afacerile in zona jocurilor de noroc on-line.

Cv

Ion Tiriac

> 67 de ani
> Nascut la Brasov
> Necasatorit
> Trei copii
> Domiciliul: Monte Carlo si Bucuresti
> Vorbeste fluent engleza, germana, franceza, italiana, spaniola si maghiara
> Licentiat al Institutului de Cultura Fizica din Bucuresti
> Maestru Emerit al Sportului si Presedinte de Onoare al Federatiei Romane de Tenis
> Membru fondator al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
> Presedinte al Comitetului Olipic Roman din 1998 pana in 2005
> Antrenor - manager - promoter

Presedintele filialei PNL Gorj, Dan Ilie Morega, a fost surprins in timp
ce presa sefii institutiilor din judet sa finanteze partidul pentru euroalegeri.

Dan Ilie Morega, seful PNL Gorj, este protagonistul unei inregistrari audio in care acesta le cere bani pentru partid sefilor institutiilor din judet. Inregistrarea a fost facuta la o sedinta a liberalilor gorjeni din 7 martie, iar sumele urmau sa fie folosite in campania de alegeri europarlamentare. Morega a negat initial autenticitatea inregistrarii, dar apoi a revenit si a spus ca era vorba de cotizatiile restante la partid. Dar cel putin unul dintre cei criticati ca nu cotizeaza, un director de spital aflat in plin concurs de confirmare pe post, spune insa ca nu e membru PNL. In inregistrare, Morega spune ca, desi a luat note mari la probele scrise, directorul respectiv poate pierde concursul la proba de interviu daca nu da banii la partid. Proba de interviu s-a tinut ieri, la Bucuresti, iar rezultatul se afiseaza luni.

Dan Ilie Morega, presedintele filialei PNL din judetul Gorj, este protagonistul unei inregistrari audio, difuzata joi seara de Realitatea TV, in care acesta le cere bani pentru partid sefilor institutiilor deconcentrate din judet. Inregistrarea cu pricina a fost facuta la o sedinta a liberalilor gorjeni din 7 martie 2007, iar sumele urmau sa fie folosite de PNL in campania de alegeri europarlamentare.

Initial, Morega a negat ca ar fi cerut bani pentru partid si a declarat ca inregistrarea este o „facatura“. Ulterior, el a revenit asupra declaratiilor si a recunoscut veridicitatea inregistrarii. El a spus, totusi, ca nu era vorba despre bani dati de institutii pentru partid, ci despre cotizatii restante ale membrilor PNL din institutiile respective. Dar cel putin unul dintre cei criticati ca nu cotizeaza, director de spital, sustine ca nu e membru PNL.

Santaj la spital

Printre cei criticati de Morega ca nu au adus banii la partid, managerul interimar al Spitalului Judetean Tirgu-Jiu, Florin Mergea, caruia i s-a reprosat ca n-a reusit sa adune banii asteptati. Pentru acest fapt, a fost tras la raspundere Aristica Morosanu, directorul Autoritatii Sanitare Publice Gorj, institutie careia i se subordoneaza spitalul condus de Mergea, prezent la sedinta respectiva. Cind Morosanu i-a spus lui Morega ca au fost probleme in colectarea banilor de la Florin Mergea, seful PNL a amenintat ca, daca managerul nu va da banii, va interveni ca acesta sa nu treaca de concursul ce i-ar putea conferi titlul de manager definitiv, concurs aflat in desfasurare in aceste zile: „Sa aduceti banii! Ca sa stiu. Daca nu, nu ia examenul“. In inregistrare, Morosanu spune ca Mergea deja a luat 9,10 la prima proba a examenului, cea scrisa, si ca in ziua sedintei avea de sustinut a doua proba, prezentarea proiectului de management. Potrivit calendarului de concurs, Florin Mergea a sustinut a doua proba pe 7 martie, de unde rezulta ca aceasta este ziua in care s-a purtat discutia incriminata.

Nota obtinuta de Mergea la prima proba nu l-a impresionat pe Morega, care a spus: „La scris poate sa ia nota mare. La interviu... Si asta e problema. (...) Aminam concursul!“.

„Nu sint membru PNL“

„Nu sint membru al nici unui partid politic. Nu mi-a cerut nimeni bani. Nu am ce sa comentez la chestia asta“, a declarat pentru „Cotidianul“ Florin Mergea, aflat ieri in Bucuresti, la proba de interviu. Dupa ce a obtinut 9,10 si 9,42 la primele doua probe de concurs, Mergea a sustinut ieri si interviul despre care Morega spunea ca poate decide obtinerea postului de manager. Rezultatul interviului va fi afisat luni.

„Cotidianul“ l-a contactat pe Dan Ilie Morega si l-a intrebat de ce a cerut cotizatii de la Florin Mergea, in conditiile in care acesta din urma spune ca nu e membru de partid. „Dl Mergea este membru PNL. Ma rog, eu asa stiam. Eu i-am semnat adeziunea. Poate a facut respectiva afirmatie stiind ca nu mai exista adeziunea lui, poate a fost sustrasa, oricum, cind ma intorc luni la Tirgu-Jiu o sa verific in dosare“. Totusi, presedintele PNL Gorj nu a explicat clar de ce cind contabiliza restantele la cotizatii, pronunta nume de institutii, si nu de persoane. „Pai, daca sint mai multi membri in respectivele institutii, este normal ca sa se stringa cotizatiile de la toti odata“, a mai spus Morega.

Ce spun „restantierii“

Sefii institutiilor descentralizate care s-au regasit pe inregistrare au declarat ca seful filialei cerea cotizatia membrilor care au ramas cu restante la partid. Directorul Agentiei pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA) Gorj, Mihai Versin, spune ca el plateste cotizatie un milion de lei pe luna si ca era restantier de doua luni. El a mai precizat ca la institutia pe care o conduce sint 17 membri PNL. La rindul lui, seful Inspectiei in Constructii, Vasile Popescu Purcel, spune ca suma invocata de Morega reprezinta sumele restante la plata cotizatiilor pe mai multe luni si ca la institutia pe care o conduce sint trei membri PNL. Seful institutiei a mai precizat ca valoarea cotizatiei lunare in cazul sau este de doua milioane de lei vechi. In ceea ce priveste Garda Financiara, surse din interiorul PNL au recunoscut vocea care spunea ca restanta „e rezolvata“ ca fiind cea a inspectorului Cristi Juscu.

*
Un erou al muncii socialiste

Inainte de 1989, sef al Cooperatiei si Erou al muncii socialiste. Dupa, turist prin mai toate partidele. Dan Ilie Morega a fost la un pas sa fie linsat de protestatari in decembrie 1989, insa nu a avut nici o problema sa supravietuiasca fiecarui regim politic ajuns la putere. In 1991 a fost numit director FPS, postura din care a fost promovat de Guvernul PDSR pentru un interimat de sase luni pe postul de prefect de Gorj. In 2000 a candidat, fara succes, din partea ApR, la primaria orasului Tirgu-Jiu, pentru ca apoi sa migreze spre PNL-Cimpeanu. La alegerile locale din 2004, Morega candida
din partea PRM. De aici a sarit in barca guvernamentala a PNL. In 2005 a fost numit subprefect de Gorj, iar apoi a devenit presedinte PNL Gorj. Morega a fost, pentru doua zile, si consilier la Autoritatea de Control a Guvernului, fiind eliberat din functie dupa ce presa i-a publicat CV-ul. Morega, ajuns intre timp si doctor in economie, a comandat ca portretul sau sa fie zugravit pe zidurile bisericii din Pades. (D.D.)

Dragos Seuleanu, fostul presedinte al Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR), este anchetat penal de catre procurorii anticoruptie in dosarul privind deplasarile in strainatate si achizitiile de echipamente in perioada 2000-2005. Procurorii l-au anuntat pe Seuleanu ca este invinuit de abuz in serviciu si ca urmeaza sa fie audiat dupa ce isi va angaja un avocat. Sesizarile cu privire la risipirea banilor publici de catre Seuleanu sunt, de fapt, interpelarile din Parlament ale fostei deputate PNL Mona Musca. In acest dosar, s-au mai prezentat vineri la DNA Doru Ionescu, directorul Departamentului de productie editoriala si strategie al SRR, acuzat de abuz in serviciu, precum si Viorel Popescu, fostul director de la Radio Romania Actualitati, care a declarat presei ca este martor in dosar.



O parte din fosta si din actuala conducere a radioului public a fost pusa sub urmarire penala de catre DNA, sub invinuirea de abuz in serviciu. Printre cei sase anchetati se numara si fostul presedinte-director general al Societatii Romane de Radiodifuziune, Dragos Seuleanu, demis in 2005 ca urmare a respingerii raportului de activitate a TVR de catre Parlament. Procurorii sustin ca este vorba de diferite contracte care au prejudiciat radioul public cu multe milioane de euro. Ancheta a fost deschisa pe baza mai multor sesizari depuse de Asociatia " Initiativa profesionala Radio Romania".
Alaturi de Dragos Seuleanu procurorii anticoruptie i-au pus sub urmarire penala, sub aceeasi invinuire, si pe Viorel Popescu, fost director la Radio Romania Actualitati, Mihai Ilie, fost director general adjunct la Radio Romania International, Marius Nisipeanu, fost director al Departamentului Tehnic din SRR, Doru Vasile Ionescu, actual director al Departamentului de Productie Editoriala, si Constantin Puscas, actual director al Departamentului Economic.
Procurorul DNA Petru Narita seful serviciului de combatare a coruptiei, ne-a declarat ca "acuzatia de abuz in serviciu este legata de mai multe contracte aflate acum in atentia DNA, contracte ce aveau valori cuprinse intre cateva sute de mii sau cateva zeci de milioane de euro".

50% din taxa radio, data pe o retehnologizare inexistenta

Contractul de retehnologizare a SRR printr-un sistem informatic integrat a fost incheiat cu firma SC Forte SA, iar valoarea acestuia se ridica la peste 10 milioane de euro cu tot cu dobanzi si TVA. Cerasela Radulescu, presedinta Asociatiei "Initiativa Profesionala Radio Romania", cea care in urma cu un an a depus la DNA o sesizare in legatura cu neregulile din administratia banilor publici din SRR, ne-a declarat ca pentru a putea achita factura catre SC Forte

Dragos Seuleanu are nevoie de un avocat bun
SA, fostul presedinte-director general al SRR Dragos Seuleanu a facut un imprumut la BCR, pe care l-a garantat cu bani publici, respectiv fondurile de salarii, adica 50% din taxa radio. Astfel, SRR are de platit pana in 2009 rate lunare de peste 7 miliarde de lei vechi.
Neregulile nu se opresc aici. Sistemul informatic integrat nu a functionat si nici nu functioneaza. Mai mult, spune Radulescu, "actualul PDG al SRR, Maria Toghina, a incheiat un contract de consultanta cu firma Forte SA si cu o firma IT a lui Catalin Tatomir. Sistemul informatic nu functioneaza, dar este nevoie de consultanta, platita din bani publici, de aproximativ un miliard de lei vechi anual."

Dragos Seuleanu se simte haituit

Dragos Seuleanu sustine ca acest dosar ar fi fost demarat de procurorii anticoruptie la indemnul fostului deputat Mona Musca. El a spus ca Mona Musca l-a "haituit" timp de sapte-opt ani. "Mona Musca continua sa faca victime. Oricum ea e foarte putin credibila public. Ma voi apara. Cred in justitie." Seuleanu a spus ca procurorii il vor chema peste doua saptamani la audieri, urmand ca in aceasta perioada sa-si angajeze un avocat.
Alte doua contracte controversate, amintite de procurorul Petru Narita ca fiind in atentia DNA, sunt cele incheiate cu doua firme americane: Greenberg Traurig si Lincoln Park PR. Sumele sunt la fel de importante, peste 300 de mii de $, asta in conditiile in care cele doua societati s-au ocupat de intermedierea realizarii unor interviuri cu senatori si reprezentanti ai Congresului American. Potrivit insa lui Dragos Seuleanu, procurorii DNA ar fi spus ca nu se poate proba ca firmele au prestat serviciile pentru care au fost angajate. Seuleanu ne-a declarat ca au fost interviuri si materiale prezentate la radio.

Directorul Ionescu bate pana in Canada

Contractele pe multi bani publici nu se opresc aici. In atentia procurorilor se mai afla un contract incheiat de Doru Vasile Ionescu, actual director al Departamentului de Productie Editoriala, cu firma ADISAM Telecom pentru mai bine de 300 de mii de $ pentru "imbunatatirea modului de receptionare" a Radio Romania International in Canada si America de Nord. Asta in conditiile in care SRR beneficia de acelasi serviciu, prestat de TVR International, pentru suma de doar 7.000 de euro.
Contactat de "Romania libera", Doru Vasile Ionescu a spus ca "este o cercetare
abia inceputa. Eu nu am ce sa imi reprosez. Imi pare rau, dar nu mai putem vorbi, sunt intr-o sedinta".

Statul roman cere, in dosarul Rompetrol, daune de aproape 90 de milioane de dolari. In afara de acesti bani, Ministerul de Finante (MF) mai solicita inca 2.000 de miliarde de lei vechi, reprezentand "plata obligatiilor bugetare accesorii". Totodata, ministerul solicita instantei instituirea masurilor asiguratorii asupra bunurilor apartinand lui Dinu Patriciu, Alexandru Bucsa si Petrica Grama, cat si asupra bunurilor apartinand SC Rompetrol SA, ca principal debitor al statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice. Cererea ministerului este motivata pe inlaturarea posibilitatii ca bunurile sa fie instrainate de inculpati sau de partea responsabila civilmente. Ieri, in instanta, reprezentantii Ministerului Finantelor au depus la dosarul cauzei documentele justificative privind pre-judiciul adus Romaniei de societatea controlata de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Mai mult, reprezentantii Ministerului de Finante insista ca SC Rompetrol SA sa raspunda pentru eventualul prejudiciu intrucat "aceas-ta societate este debitorul principal fata de statul roman, iar in eventualitatea in care instanta de judecata va dispune condamnarea inculpatilor, va raspunde in solidar cu acestia pentru recuperarea prejudiciului". Potrivit MF banii ceruti ca daune reprezinta prejudiciul cauzat prin nevirarea sumelor care se cuveneau bugetului de stat, in conformitate cu HG 157/1993 privind transferarea obligatiilor si drepturilor ce revin partii romane din Acordul de exploatare si impartire a productiei din perimetrul NC-115 Libia.

Pretentiile civile se compun din 85.000.000 de dolari - reprezentand plati suplimentare, conform Contractului de transfer incheiat in 18 martie 1993 intre Repsol, Rompetrol SA si Rompetrol Of Libia si aprobat de catre National Oil Company la 31 martie 1993 - si 3.753.221 de dolari - care constituie diferenta de virat bugetului de stat din prima transa de 45.000.000 de dolari, transa datorata statului potrivit aceluiasi contract. Directia de specialitate a MFP a constatat ca in privinta celei din urma sume nu exista documente justificative si ca, in mod eronat, aceasta a fost apreciata ca o cheltuiala a SC Rompetrol SA, de catre institutiile care au incheiat raportul tehnico-stiintific. Totodata, MF arata ca in ianuarie 1995, Rompetrol incaseaza de la Repsol peste 21 de milioane de dolari, suma din care Rompetrol SA a virat la bugetul de stat peste 12 milioane USD. "Prin aceasta plata, Rompetrol SA a recunoscut ca este debitor al Statului Roman si ca are obligatia de a vira la buget toate sumele provenite din derularea Acordului de Exploatare", arata reprezentantii MF. Altfel, dosarul Rompetrol a fost din nou amanat, motivul fiind prilejuit de actele depuse de Ministerul de Finante si care trebuie studiate de partile din dosa

L-am provocat pe Cristian Badilita, care este doctor in istoria crestinismului timpuriu al Universitatii Paris IV-Sorbona, la o discutie despre "Evanghelia lui Iuda". Cristian Badilita a avut acces la documente nepublicate pana acum si care rastoarna esafodajul celor care incearca sa acrediteze ideea ca Iuda a facut un sacrificiu eroic, devenind coautor al mantuirii. Dimpotriva, textul respectiv vorbeste despre Iuda ca despre un "daimon", un diavol. Badilita crede ca o explicatie a incercarilor de acum de reabilitare a lui Iuda ar fi aceea ca acesta este primul pas spre canonizare.

Intre "Codul lui Da Vinci" si "descoperirea" mormantului lui Iisus, a facut valuri printre profani si nu numai "Evanghelia lui Iuda". Au curs rauri de cerneala despre documentul descoperit in Egipt.

Ce-i adevar si ce-i mistificare?

Sunt trei lucruri diferite, dar care au cateva puncte comune, intre care, asa cum spui, tapajul mediatic. In cazul lui Da Vinci Code, despre care am scris favorabil, avem de-a face cu o opera de fictiune. Dan Brown a speculat pe marginea unei teorii mai vechi prezentate intr-un volum de senzatie, The Holy Blood and the Holy Grail, de trei ziaristi coordonati de Henry Lincoln. Cei trei ziaristi pornesc ancheta la Rennes-le-Chateau, in sudul Frantei, pe urmele misteriosului preot Bčrenger Sauničre, modelul si omonimul custodelui muzeului Luvru din romanul lui Dan Brown. Ancheta lor continua apoi cu miscarea catara din aceeasi regiune, apoi cu Ordinul Templierilor, ajungand la o concluzie provocatoare: in spatele binecunoscutului ordin se afla o asociatie secreta, numita Prioratul Sionului, a carei menire ar fi fost aceea de a conserva Graalul, taina tainelor crestinismului, anume, descendenta trupeasca a lui Isus si a Mariei Magdalena. Dan Brown construieste un roman politist, o opera de fictiune, plecand de la aceasta urzeala pseudojurnalistica de senzatie. In ce priveste "documentarul" lui Cameron despre presupusul mormant al lui Isus, al Mariei Magdalena, sotia lui, si al "fiului" lor Iuda, e o jenanta provocare montata de toutes pičces, care nu merita decat un cuvant: rusine. Evanghelia lui Iuda e un document important al crestinismului antic, un text a carui valoare istorica si teologica este incontestabila. Dar si aici lucrurile trebuie analizate cu discernamant, nu asa cum fac unii care arunca si copilul din copaie odata cu apa murdara. Numai un natang sau un incult fanatic poate contesta valoarea acestei descoperiri. Dar daca valoarea descoperirii in sine este de netagaduit, nimeni nu ne opreste sa-i analizam si, de ce nu?, sa-i relativizam ori sa-i dezamorsam continutul, daca avem competenta necesara si mai ales daca o facem onest.

Pana la urma, care e povestea "Evangheliei lui Iuda" si a scandalului din jurul ei?

Textul a fost descoperit in 1978, in regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns in pravalia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblema a avaritiei demonice. Acest individ, nesatul de bani si constient ca are in mana un text poate la fel de important ca si cele treisprezece codice descoperite in 1945 la Nag Hamadi, a cerut o suma fabuloasa: trei milioane de dolari, pe care nimeni n-a fost in stare sa i-o plateasca. Avaritia lui a avut consecinte dezastruoase asupra codicelui. In 1978, chiar si cativa ani dupa aceea, codicele respectiv, care continea patru texte, intre care si Evanghelia lui Iuda, era intr-o stare excelenta, asa cum o confirma specialistii care l-au avut sub ochi atunci. Or, acum, din cauza transportarii, a manipularilor fara precautii si a depozitarii lui in locuri neprielnice (un nemernic de anticar american l-a tinut intr-un... congelator trei luni de zile!) codicele respectiv s-a facut pur si simplu praf, s-a dezintegrat in mii de bucatele. Mai mult, acelasi anticar american si-a rotunjit contul bancar vanzand pe sub mana bucatele disparate savantilor sau amatorilor de curiozitati. De aceea, atunci cand, abia in 2001, a fost reachizitionat de catre doamna Frieda Nussberger Tchacos (de unde si numele codicelui, Tchacos), el ajunsese intr-o stare absolut deplorabila. Aproape nimic nu se mai putea descifra. A fost nevoie de o munca titanica de reconstituire. Iata ce consecinte poate avea avaritia, pofta asta animalica dupa bani, pe planul stiintei si al teologiei. Daca un negustor egiptean ar fi propus un pret civilizat unei universitati americane, de pilda, care se arata interesata de achizitionarea codexului, si daca n-ar fi tinut cu dintii la o suma halucinanta, astazi am avea sub ochi un text complet, nefaramitat, si poate ca nu s-ar fi ivit atatea polemici. Dar uneori imi vine sa spun, e numai o supozitie de-a mea, neverificabila deocamdata, ca aceasta distrugere s-a facut cu bunastiinta, tocmai pentru a lasa loc scenariilor deocheate. Daca am avea la dispozitie textul integral, cu toate datele, ce aberatii am mai putea inventa noi insine?

Iuda, tradatorul, Iuda, singurul care l-a inteles pe Iisus. Vorbeste-mi despre imaginea lui Iuda de la Evanghelii pana azi.

Tocmai scriu o carte pe acest subiect si sunt fascinat de peripetiile personajului de-a lungul secolelor. Nuantele incep chiar de la evanghelisti. Marcu il prezinta detasat, fara nici o ranchiuna, neacordandu-i, de altfel, mare importanta. Matei adauga episodul caintei si al sinuciderii. In fine, Luca, dar mai ales Ioan, care-l detesta fanatic, il echivaleaza pe Iuda cu diavolul. Cateva intrebari trebuie ridicate aici si trebuie sa spun ca ele merita o adanca reflectie. In primul rand, de ce Jertfa nu se poate realiza fara tradare? Altfel spus, de ce tradarea este necesara mantuirii? Am lansat aceasta intrebare mai multor teologi contemporani pe care ii stiu, din toate confesiunile, si pana acum absolut nici unul n-a pretins a detine raspunsul decisiv. Dovada ca dezbaterea despre Iuda e intr-adevar fundamentala si delicata. Origen, care incearca sa intre in psihologia personajului, vorbeste despre "taina tradarii". Daca Isus trebuia tradat - de ce trebuia tradat? iata intrebarea - si daca Iuda nu ar fi facut-o, atunci cine ar fi facut-o? O alta intrebare: de ce evanghelistii folosesc, in legatura cu Iuda, un verb care inseamna, in greaca, pur si simplu "a preda", "a livra pe cineva", iar nu "a trada"? Ei folosesc vebul paradidonai, cu sensurile de mai sus, cand aveau foarte bine la indemana verbul prodidonai, "a trada" fara nuante.

De-a lungul vremii exista, spuneam, o multime de avataruri ale personajului. Pentru Ioan Gura de Aur, de pilda, Iuda este "iubitorul de arginti". El l-a vandut pe Isus de dragul banilor. Ioan Gura de Aur pare sa nu tina seama de faptul ca cei treizeci de arginti nu reprezentau, ca valoare, cine stie ce. O scriere apocrifa din secolul XI, intitulata "Relatarea lui Iosif din Arimateea", incearca o explicatie mai elaborata. Iuda ar fi fost varul lui Caiafa. El n-a crezut nici o clipa in mesajul lui Isus si ar fi devenit apostol numai pentru a spiona. Avem de-a face asadar cu un fel de agent secret infiltrat. In "Legenda aurea", secolul al XIII-lea, apare prima biografie completa a lui Iuda, inspirata din mitul lui Oedip. Iuda isi ucide tatal si se casatoreste cu propria mama inainte de a-L vinde pe Isus. O cu totul alta imagine a personajului apare intr-un text iudaic anticrestin, Toledot Ieshu. Aici Iuda reprezinta, metonimic, credinta iudaica in contrast cu erezia crestina. Iuda se lupta cu Isus, pe care-l biruieste maculandu-l. El ascunde trupul lui Isus coborat de pe cruce si li-l arata apostolilor atunci cand acestia incep sa imprastie vestea ca Isus a inviat. Iuda apare asadar ca un adevarat erou evreu, care demonteaza intreg edificiul dogmatic crestin. In fine, amintesc, foarte pe scurt, de celebrul eseu al lui Thomas De Quincey, Judas Iscariot, publicat in 1852. De Quincey propune o interpretare in cheie hamletiana a personajului evanghelic. Dupa el, Iuda e un bun patriot evreu, care vede in Isus o figura mesianica. Rolul Mesiei este in primul rand politic: el trebuie sa elibereze poporul evreu de robia romana. Exasperat de pasivitatea lui Isus, Iuda hotaraste sa-l provoace, sa-l mobilizeze si pentru aceasta il da pe mana sinedriului. Intentia lui era de a-l face pe "somnolentul", pe "liricul" Isus sa-si dovedeasca mesianitatea. Dar s-a inselat. Isus a preferat moartea pe cruce revolutiei nationale. Aceasta imagine a unui Iuda patriot, inselat in asteptari, devine recurenta in literatura moderna.

De ce se vrea acum reabilitarea lui Iuda?

Tentative de reabilitare exista de cateva secole, dar pana astazi ele au fost relativ putine si fara ecou. Astazi insa fenomenul a capatat amploare si se poate vorbi chiar de o moda pro Iuda. Dupa o perioada de saisprezece secole de demonizare absoluta si nu tocmai justificata, iata, ne aflam in plina moda a eroizarii si inocentizarii, la fel de putin justificata. Pana ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus! O cauza ar fi aceea a presiunii ideologice postmoderniste. Iuda, ca si Femeia, ca si Homosexualul, ca si Paganul, e considerat ca fiind o victima a conspiratiei ecleziale multiseculare. Victimizarea este primul pas spre reabilitare, iar reabilitarea primul pas spre canonizare. Daca ideologia aceasta ne va convinge ca Iuda a fost realmente o victima a masinariei crestine vreme de aproape doua mii de ani atunci e de la sine inteles ca victima trebuie recompensata postum cu titlul de martir, asadar canonizata. Pe de alta parte, incercarea de reabilitare a lui Iuda tine de contextul post-Auschwitz.

In secolul I dupa Hristos cele mai frecvente nume date evreilor erau Isus si Iuda. Termenul Iuda avea un sens eminamente pozitiv. Incepand cu secolul al II-lea, dupa raspandirea crestinismului, evreii au incetat sa-si mai numeasca pruncii "Isus", iar crestinii au pus la index numele "Iuda". Or, Iuda trimite direct la numele unuia dintre cele douasprezece triburi, la numele insusi al poporului ales. In polemica antiiudaica Iuda a fost un element cheie. Ioan Gura de Aur merge pana la contopirea celor doua entitati: Iuda, "tradatorul lui Isus" si "poporul iudeu", devenit el insusi, in integralitatea sa, tradator al lui Isus. Dupa lagarele de exterminare atitudinea s-a schimbat. Iuda, legat ombilical de tribul lui Iuda, adica de poporul evreu, incepe sa fie reconsiderat de pe pozitii tolerante, ba chiar simpatetice. Dar si acesta e un efect fals. Daca Iuda a tradat nu inseamna ca toti evreii au tradat. Daca ne simtim solidari cu evreii in a denunta crima nazista nu inseamna automat ca Iuda nu l-a tradat. Altfel picam intr-o logica perversa.

Ai publicat si in Romania o serie de apocrife. Eu-una, marturisesc ca nu am citit "Evanghelia lui Iuda" pentru ca nu cred ca sunt pregatita. Explica-mi, in general, raportul dintre canonice si apocrife.

Din nou trebuie denuntat un amalgam. Am publicat prima editie a Evangheliilor apocrife acum zece ani. In acest volum am ales anume acele texte din care s-a plamadit Traditia ortodoxa, lasand altora, competenti, recuperarea textelor gnostice. Daca scoatem din literatura crestina Protoevanghelia lui Ioan sau Discursul lui Ioan Teologul, nu mai ramane absolut nici o marturie despre nasterea Fecioarei Maria sau despre Adormirea ei, doua episoade reprezentate in mai toate bisericile ortodoxe. Canonul dupa care citim astazi Noul Testament n-a existat de la inceput. Procesul canonizarii anumitor texte in detrimentul altora a inceput efectiv in a doua jumatate a secolului II si s-a incheiat abia spre sfarsitul secolului IV. Pana in secolul IV s-au produs
nenumarate texte. Nici o apocrifa nu este anterioara textelor cuprinse in Noul Testament, de aceea nu pricep teama unora in fata acestor texte posterioare, ca si cum ele ar putea rasturna datele evangheliilor canonice. Nu, nu, de o suta de ori nu. Evanghelia lui Iuda nu rastoarna absolut nimic din datele crestinismului. Ea aduce o marturie importanta despre secta gnosticilor cainiti, probabil din secolul al II-lea sau al III-lea, care practicau o forma a religiei crestine diferita de forma evanghelica. De obicei apocrifele se nasc din dorinta de a umple anumite goluri de informatie din evangheliile canonice.

Stiu ca ai avut acces la documente nepublicate ce rastoarna tot esafodajul de pana acum. Ce ai voie sa ne dezvalui?

Sunt rezultatele cercetarilor unui grup de specialisti, coptizanti si istorici ai gnosticismului de la Universitatea Laval, din Canada. Profesorul Louis Painchaud, coordonatorul acestui grup, a redactat doua studii capitale despre Evanghelia lui Iuda, care vor fi publicate, sper, curand. Vulgata de pana acum, sustinuta si de specialisti, din pacate, poate fi rezumata astfel: Evanghelia lui Iuda ni-l prezinta pe discipolul tradator intr-o lumina extrem de favorabila, ca un intim al lui Isus, caruia acesta ii dezvaluie secrete nedezvaluite nimanui si caruia ii porunceste sa-L vanda pentru mantuirea intregului neam omenesc. Iuda devine astfel coautor al manturii, iar gestul sau, un sacrificiu eroic. Nici un verset din Evanghelia lui Iuda nu sustine aceasta interpretare, propusa oarecum sub presiunea modei actuale. Dimpotriva, textul vorbeste despre Iuda ca despre un daimon, cuvant care are un sens strict negativ, de "demon", ca in toate textele crestine, inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, "platonician", cum forteaza nota comentatorii "de soc". Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai ratacit dintre apostoli, tocmai pentru ca el il va preda pe Isus preotilor ca sa fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuza ideea sacrificiului trupesc al lui Isus si, implicit, ideea invierii trupesti. Pentru gnostici, inclusiv pentru cainiti, sacrificiul si martiriul sunt rataciri ale neinitiatilor, ale "oamenilor materiali", ale falsilor crestini. Ei nu cred decat in sacrificiul spiritual si in invierea sufleteasca. Asadar, nu numai ca Iuda nu poate fi considerat un erou, dar el apare ca ultimul apostol pe scara valorica, cel mai pervers, intrucat crede in eficienta sacrificiului trupesc pentru mantuire, participand, in viziune, la o liturghie preoteasca, lucru detestat de gnostici. Nu e locul sa dezvolt demonstratia cu toata armatura ei tehnica. Ajunge sa spun ca analiza profesorului Painchaud si a grupului sau de colaboratori, intre care si un roman, Alin Suciu, este impecabila si de necontrazis cu argumente lingvistice sau teologice. Fireste, exista lacunele textuale despre care vorbeam la inceput. In conditiile actuale insa, aceasta interpretare este singura acceptabila.

n timp
ce pe OTV, la „Dan Diaconescu Direct“, „Sotia si fiica il acuzau pe tatal copilului de disparitia lui Adrian“ (a lui Adrian Nastase?), pe National TV, la Madalin Ionescu in direct, aveau loc „Confesiunile intime ale unei dame de companie“, mai exact ale doamnei Mimi. Doamna Mimi avea in jur de 45 de anisori, niste ochelari de soare la ochi, pe care n-a vrut cu nici un chip sa si-i dea jos, iar, dintre confesiunile monosilabice pe care le-a executat, mi-au retinut atentia urmatoarele: „S-a racit acea relatie de la-nceput, a devenit monotonie“, „Inainte de a face sex, exista un dans erotic. De-abia dupa aia se trece la preludiu…“, „Am incercat sa-i dezinhibez“ si „Imi plac genul latin“. Hopaaa, stati asa, ca am identificat motivul pentru care doamna Mimi nu era nici prea vorbareata, nu conjuga verbele ca lumea si nici nu prea nimerea acordurile: practic, gresise emisiunea. In loc sa ajunga sa i se confeseze lui Pepe, printre huiduielile popularilor, ajunsese cu spovedania la Madalin Ionescu, care n-are, saracul, nici parul dat cu gel, nici camasa sclipicioasa si mulata. Pai, cui naiba ii plac genul Madalin Ionescu? Lu’ nimeni nu-i plac.

* „Povestirile de noapte“ de pe Acasa TV ofera si servicii de intretinere corporala. Serios, am vazut cu ochii mei cum o tipa despuiata relata cum a-nselat-o iubitul cu prietena cea mai buna, in timp ce o cosmeticiana o minjea din cap pina-n picioare cu ciocolata. Apoi, am vazut-o cum si-a facut dus intr-o cabina transparenta si cum a iesit de-acolo infasurata, spre disperarea lui Cabral, intr-un prosop. In momentul ala, mi-a fost clar ca tipa avea nevoie si de oarece asistenta psihiatrica.

Sa te prezinti infasurata in cirpe, dupa ce ai facut, la televizor, tratamente
corporale si dus, e, in definitiv, un semn de mare deficit al sentimentului valorii de sine, nu?

Aflată de scurt timp
la Los Angeles, „cântăreaţă cheală” se luptă cu reabilitarea, după cum relatează presa americană. Problemele şi panica s-au instalat în mintea vedetei din momentul în care a apelat la serviciile centrului de reabilitare „Promises din Malibu.

Între timp, familia Spears face mari eforturi să o ajute şi să o sprijine pe Britney. Mama ei, Lynne, alături de Kevin Federline, are grijă de cei doi copii
. Vărul lui Britney, Alli, dar şi Kevin şi copiii au vizitat-o, weekend-ul trecut la clinica de recuperare.

Surse din presa americană delcară că Britney este „indignată pe familie şi managerul ei, pentru că au obligat-o să înceapă acest program de reabilitare”. „Sufăr de depresie post natală, nu de dependenţă de alcool sau de droguri”, a declarat supărată Britney.

Conform convingerii sale, Britney s-a apucat de lectură, mai exact cartea lui Brook Shields „Down Came the Rain”, carte care relatează depresia post natală a lui Brook după naşterea primei fiice, Rowan Francis.

„Dacă citeşte cartea mea sper să o ajute. Dacă nu, îi stau personal la dispoziţie pentru o discuţie”, a declarat Brooke.

Revista americană Access a aflat că Britney a cheltuit 3000 de dolari la cumpărături online şi l-a trimis pe vărul său să-i ridice hainele de la magazinul Intuition, din Los Angeles. Patronul magazinului, Jaye Hersh declară că vedeta a cumpărat parfumuri, jeanşi şi rochii de la designeri celebri.

La ora actuala, Catalin Maruta si Andra formeaza cel mai simpatic cuplu din show-biz. Daca s-a vehiculat cu ceva vreme in urma ca prezentatorul de emisiuni TV i-ar fi dat inelul de logodna iubitei sale
, acum se vorbeste ca ar fi cerut-o deja de sotie de la parinti. Se pare ca acest lucru s-a intimplat la sfirsitul saptaminii trecute, cind cel care ne prezinta "Tonomatul DP2", in fiecare dimineata, si-a luat inima
in dinti si a hotarit ca o vrea de soata pe cintareata. Cei doi se iubesc, locuiesc impreuna si se considera o pereche fericita. Daca e adevarat ce se aude, atunci e cert ca vom avea nunta anul acesta.

La un an de la tragedia care i-a luat dintre noi pe Laura Stoica si Cristian Margescu, prietenii si-i amintesc cu drag.

Cel mai important proiect al artistei, un copil, cadou primit de Craciun, a fost intrerupt de accidentul din 9 martie 2006.

Laura Stoica s-a nascut pe 10 octombrie 1967 si, pasionata fiind de muzica, in 1986 a absolvit cursurile de canto clasic, cu profesorul Emil Niculescu, la Scoala Populara de Arta din Targoviste. In perioada anilor 1987-1991, Laura Stoica a participat la toate concursurile muzicale organizate in Romånia pentru tinerele talente. In 1990, la Festivalul de la Mamaia, Laura se lansa in lumea muzicala, anul urmator fiind declarata cea mai buna solista pop-rock, iar melodia „Un actor grabit“, de Bogdan Cristinoiu, melodia anului.

Cu o tenacitate impresionanta, Laura s-a impus atat in fata juriilor de specialisti, cat si a iubitorilor de muzica pop. Laura Stoica s-a afirmat ca o vedeta consacrata, o cantareata originala, cu o voce bine formata, cu o interpretare nuantata si cu un joc scenic modern. Un alt pas in cariera ei artistica l-a facut in 1989, cand a devenit solista a teatrului de revista „Toma Caragiu“ din Ploiesti, timp
de un an. Chiar daca muzica a ramas pe primul loc, Laura a fost atrasa si de teatru, astfel incat in anul 2000 a absolvit Facultatea de Teatru, Sectia Arte, din cadul Universitatii Ecologice din Bucuresti, in clasa Adrianei Popovici, fiind licentiata in Arta-Actorie, Universitatea Ecologica Bucuresti (anii I - II: dr. prof. univ. Adriana Popovici; anii III - IV: profesorii C-tin Codrescu, Vlad Radescu, Doru Ana). Premiile si turneele i-au luminat viata
Laurei, aducandu-i acesteia suces atat in tara, cat si in strainatate. Laura a fost cea care a purtat rockul romanesc de-a lungul anilor in alte tari.

Visul de Craciun, spulberat intr-o clipa
Laura Stoica a crezut ani de-a randul ca nu poate avea copii
si sfarsise prin a se impaca cu acest gand. Stia ca pentru tot ceea ce ne ofera viata trebuie sa platim un pret si credea ca acesta ar putea fi pretul pe care ea trebuie sa-l plateasca pentru talentul si cariera ei. Sarcina a fost un minunat cadou de Craciun, cel mai frumos dar pe care l-a primit vreodata. Insa nici ea si nici logodnicul ei, Cristian Margescu (n. 1970), baterist in trupa Laurei, nu au vrut sa faca acest anunt pana cand nu au avut certitudinea ca totul decurge normal. „Copilul se va naste in septembrie, iar pana la venirea lui pe lume sunt hotarata sa-mi respect toate angajamentele privind concertele si sa pregatesc un nou album. Este felul in care vreau sa-i urez bun venit primului meu copil“, a marturisit vedeta. Soarta, insa, a avut alte planuri. Pe 9 martie 2006, Laura Stoica si logodnicul ei si-au pierdut viata intr-un accident de circulatie. Medicii nu au mai putut face nimic
Cei doi se intorceau de la un spectacol pe care il sustinusera la Urziceni. Ei se aflau in masina Laurei, un Renault Clio, care era condusa de logodnicul ei. Luminile Sinestiului anuntau ca trebuie sa reduca viteza – radarul era mereu prezent aici. Dar n-au mai avut timp sa incetineasca: soferul unei Dacii papuc a intrat cu viteza pe contrasens si a izbit violent autoturismul in care se aflau cantareata si logodnicul ei. Laura Stoica a murit pe loc, la fel si soferul vinovat. Impactul a fost groaznic. Renaultul a fost proiectat cam 25 de metri in camp. A fost necesara interventia unui tractor puternic pentru a se ridica mormanul de fiare care devenise masina Laurei. Din primele cercetari, se pare ca soferul ar fi adormit la volan. Desi echipa de descarcerare a ajuns la putin timp dupa eveniment, aceasta nu a mai putut face nimic pentru a le salva viata.

Artista stia sa traiasca clipa
Ii placea sa calatoreasca. A locuit in America timp de trei ani, unde a sustinut mai multe concerte. La New York, unde a stat cel mai mult, a resimtit cu durere profesionalismul de care dau dovada americanii. Artista spunea ca nu exista actor american care sa nu stie sa cante si sa danseze foarte bine, „trebuie sa fii un artist complet, pentru ca e o concurenta acerba“. Laura a mai calatorit in Spania si Kuweit. Avea o colectie de filme si DVD-uri cu concerte ale marilor artisti. A dat o fuga pana la Budapesta pentru o zi, ca sa-l vada pe Peter Gabriel live. Nu oricine ar face asta, insa ea era omul impulsului.

«Festivalul Laura Stoica», ideea fratelui artistei
Alexandru Stoica, fratele artistei, cel care a avut ideea realizarii albumului post-mortem, a spus ca veniturile obtinute din vanzarea albumului vor fi folosite in organizarea unui festival Laura Stoica. Cele cinci materiale discografice din palmaresul Laurei Stoica vor fi reeditate în curând, a mai spus fratele acesteia. Prima editie a „Festivalului Laura Stoica“ va avea loc in perioada 8-9 octombrie, în Capitala, iar premiile vor fi decernate pe 10 octombrie, zi în care interpreta ar fi împlinit 40 de ani. Festivalul, care are o singura sectiune, de interpretare, se adreseaza tinerilor cu vârsta cuprinsa între 16 si 22 de ani care nu au obtinut nici un premiu la un concurs de importanta nationala si care nu au lansat nici un album. Candidatii se vor prezenta în fata juriului de preselectie cu o piesa din repertoriul Laurei Stoica si o alta la alegere. În concurs, ei vor fi acompaniati de Laura Stoica Band si vor cânta live. Trofeul Laura Stoica va fi în valoare de 5.000 de euro, în timp ce ocupantii locurilor I, II si III vor primi 2.000, 1.500, respectiv 1.000 de euro, echivalentul în lei, la cursul zilei.

Laura, un actor mult prea grabit
S-au spus multe despre Laura Stoica, insa cel mai important lucru este faptul ca publicul a iubit-o inca de la debutul ei in lumea muzicala, iar vocea ei a cucerit iremediabil atat juriile de specialisti, cat si iubitorii de muzica pop-rock. Cu trecerea timpului, popularitatea si numarul admiratorilor ei au crescut constant. Cea care si-a trait viata ca „un actor grabit“ a fost si va ramane prima doamna a rockului romanesc.

Cristi a reaprins focul...
Dupa casatoria esuata cu Florin Ionescu, Laura nu mai credea nici in iubire. Era total lipsita de incredere ca mai poate avea o relatie, dar, cu toate acestea, spunea despre Cristi, logodnicul ei, ca este tot ce si-a dorit. Laura avusese o relatie si cu comentatorul sportiv al TVR, Emil Gradinescu, insa nici aceasta nu a mers.

Discografie:
Un actor grabit – 1992, Focul – 1994, Nici o stea – 1997, Oameni de zapada - 1997, S-a schimbat – 2005, Da Doamne cantec – 2007. Acest album aduna toate piesele consacrate ale cantaretei si a aparut pe 16 ianuarie 2007, fiind editat de fundatia care poarta numele artistei.

Cinci detinuti au evadat din Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova, taind gratiile cu un bomfaier. Patru au reusit sa faca doar o plimbare pâna in Gara Craiova inainte de a fi prinsi, iar al cincilea s-a intors singur.

Cinci detinuti cu vârste intre 17 si 19 ani, incarcerati la Penitenciarul de Minori si Tineri (PMT) Craiova, au reusit sa evadeze miercuri seara, profitând de televizarea unui meci de fotbal. Detinutii, toti condamnati pentru furt, n-au apucat sa se bucure prea mult timp
de libertate.

Un foc de la gardian pentru evadat

In camera de detinere a celor evadati erau incarcerati zece detinuti. Unul dintre ei a facut rost de o pânza de bomfaier, pe care se pare ca a gasit-o intr-o alta incapere, in care o firma efectua lucrari de reparatii la instalatiile sanitare. Miercuri dupa-amiaza, incepând cu ora 18.00, detinutii au inceput sa taie gratiile de la fereastra celulei. Ca sa nu fie auziti, au dat mai tare televizorul din camera.

Gardianul care era de serviciu pe sectia respectiva si care avea in paza aproape 60 de detinuti a trecut de mai multe ori pe la fiecare celula pentru a-i verifica pe detinuti. Asa cum proceda de obicei, a deschis vizeta sa vada ce fac cei din camera. Detinutii care se pregateau de evadare au gasit o cale foarte simpla de a-si masca actiunea: au deschis usa unei debarale in asa fel incât gardianul sa nu observe pe vizeta gratiile taiate. Culmea tupeului a fost insa alta: unul dintre cei care pregateau evadarea i-a cerut un foc gardianului, iar acesta din urma, fara sa-i treaca vreo clipa prin cap ce se intâmpla, i-a aprins condamnatului tigara prin deschizatura vizetei.

Evadare in pauza meciului

La ora 21.45, a inceput la televizor meciul de fotbal dintre Bayern Munchen si Real Madrid, din Liga Campionilor. Acesta era momentul pe care il asteptau detinutii, considerând ca gardienii sunt ocupati sa urmareasca meciul. Au fortat gratiile partial taiate, indoindu-le in sus, iar prin deschizatura creata cinci dintre detinuti (dintre care unul din Craiova) s-au strecurat afara. Ajutându-se unul pe altul, au escaladat cele trei ziduri care ii desparteau de libertate, in ciuda sârmei ghimpate asezate pe coama gardurilor imprejmuitoare, care mai mult i-a ajutat decât sa-i impiedice sa iasa.

Evadatii si-au cam gresit insa calculele. In momentul in care sareau ultimul gard, la ora 22.50, era tocmai pauza dintre reprizele meciului de fotbal. Iar gardienii din posturile de paza erau oricum pe faza.

Gardienii i-au observat pe detinuti in timp ce sareau gardul exterior. I-au somat, apoi au tras cu pistoalele-mitraliera, insa evadatii au rupt-o la fuga, pentru a se pierde in noapte.

Patru prinsi, al cincilea s-a intors singur

Imediat, la PMT Craiova s-a dat alarma. Toti angajatii penitenciarului au fost chemati de acasa pentru a lua urma fugarilor. In plus
, a fost solicitat si sprijinul Gruparii Mobile
de Jandarmi Craiova.

Echipele de cautare au pornit pe urmele evadatilor. Primii doi dintre ei au fost prinsi chiar sub podul de cale ferata de la intersectia strazii Bariera Vâlcii cu bulevardul Dacia. Alti doi evadati au fost depistati si ridicati de jandarmi din Gara Craiova pe la 23.50. Cei patru au fost condusi inapoi la penitenciar.

Al cincilea evadat - care fusese transferat chiar in acea zi in puscaria craioveana de la Penitenciarul Jilava - a venit singur inapoi la puscarie, dându-si prea târziu seama ca a facut o mare greseala. A incercat totusi sa faca pe victima, sustinând ca: „Mi-au dat colegii sa beau si m-au luat cu ei, dar eu nu-mi dadeam seama ce fac“.

Ancheta interna

Imediat dupa ce evadatii au fost reincarcerati, conducerea penitenciarului a demarat o ancheta interna pentru a stabili cum a fost posibil ca detinutii sa fuga. „Vom stabili cu ce au gresit angajatii penitenciarului si vom dispune sanctiunile corespunzatoare“, a declarat magistratul Gabriel Gunescu, directorul PMT Craiova.

Conducerea penitenciarului sustine ca unul dintre elementele care a favorizat evadarea il constituie chiar gardurile ce imprejmuiesc penitenciarul. „Din pacate, aceste garduri se pot escalada foarte usor, pentru ca aici a fost o scoala, iar gardurile n-au fost facute sa imprejmuiasca un penitenciar. Am cerut de foarte multe ori fonduri pentru a imbunatati siguranta in aceasta privinta“, a precizat directorul Gunescu.

PMT Craiova functioneaza in localul fostului Grup Scolar Special nr. 5, preluat in 1992 de Directia Generala a Penitenciarelor. Dupa preluare, a functionat aici Scoala Speciala de Munca si Reeducare a Minorilor, transformata in 1993 in Centrul de Reeducare a Minorilor, iar din 1998 unitatea a devenit primul penitenciar din tara unde isi executa pedeapsa minorii si tinerii care au savârsit fapte sanctionate penal.

Pedeapsa suplimentara

Cei cinci detinuti sunt acum cercetati penal de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj pentru savârsirea infractiunii de evadare, sanctionata de Codul Penal cu inchisoare de la doi la opt ani. Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa pe care o executa detinutii.

De ani de zile, nici un investitor nu este dispus sa-si bage banii in echipa de fotbal Poli Iasi, singura echipa din Liga I cu actiuni detinute in totalitate de municipalitate. Din acest motiv, "Ziarul de Iasi" i-a solicitat primarului principalele criterii pe care ar trebui sa le indeplineasca patronii carora ar accepta sa le predea clubul. Le-am prezentat apoi pe acestea celor mai importanti oamenii de afaceri din Iasi. Ei pun insa la zid conditiile impuse de Gheorghe Nichita, ca fiind inacceptabile. Unii sint categorici: cerintele primarului sint stabilite in ideea de a nu vinde niciodata clubul. In aceste conditii, apare o intrebare: chiar vrea primarul sa aduca un investitor la Poli, sau vrea sa pastreze echipa din Copou ca pe o afacere personala, dar pe bani publici?

O problema mai veche a Iasului a revenit recent in prim-plan. Consilierii locali PD-PNL au propus recent pentru dezbatere in cadrul sedintei Consiliului Local scoaterea la vinzare a clubului de fotbal Politehnica Iasi. La cererea "Ziarului de Iasi", primarul Gheorghe Nichita a prezentat cele mai importante conditii pe care ar trebui sa le indeplineasca posibilul investitor care ar dori sa achizitioneze clubul de fotbal. Reporterii cotidianului nostru au dezbatut aceste criterii impuse de Nichita cu oamenii de afaceri locali care ar avea suficienta putere financiara pentru a achizitiona clubul de fotbal. Criteriile impuse de primar au stirnit insa discutii aprinse printre oamenii de afaceri. "In aceste conditii nu va prelua nimeni clubul iesean", "Am alte prioritati", "Investesc in orice alt sport, dar nu in fotbal". Sint doar citeva dintre raspunsurile posibililor investitori locali. Mai mult de atit, omul de afaceri oradean Serghei Condratov, care a fost la un pas de a prelua Poli Iasi in urma cu aproape un an, nici nu a vrut sa mai discute despre criteriile impuse de Nichita acum.

Doua variante pentru vinzare

Primarul Iasului a propus doua metode prin care clubul de fotbal ar putea trece din subordinea Consiliului Local in administrare
privata. Prima varianta prevede o asociere intre municipalitate si un investitor privat, pe o perioada de maximum trei ani. "Politehnica are nevoie de un buget de 3 milioane euro pentru clasarea in campionat intre locurile 6 si 8. In primul an, investitorul sa finanteze clubul cu un milion de euro, Primaria va adauga inca un milion de euro, iar restul banilor vor veni din incasarile clubului", si-a explicat strategia primarul Gheorghe Nichita. El a mai precizat ca, in anul urmator, investitorul va trebui sa dubleze finantarea la doua milioane de euro, iar Primaria sa investeasca in baza sportiva. "In al treilea an, investitorul va acoperi intreaga finantare, si astfel va prelua in totalitate conducerea clubului", a mentionat Nichita.
A doua varianta propusa de primar prevede preluarea pachetului majoritar de actiuni al clubului dintr-un pas, de catre un investitor cu putere financiara, insa in baza unor conditii stricte. "Dorim in primul rind un investitor cu bani. Trebuie sa fie microbist, sau sa cunoasca macar putin din mecanismele fotbalului. Sa fie constient ca in doi-trei ani nu va scoate profit din aceasta afacere, insa va avea o imagine buna in rindul iesenilor", a prezentat primele criterii primarul. In ceea ce priveste partea contractuala a unui posibil act de vinzare-cumparare, Nichita a trasat citeva conditii obligatorii. "Investitorul trebuie sa isi asume prin contract mentinerea echipei in Liga I. De asemenea, echipa trebuie sa ramina in Iasi si orice jucator sa se vinda doar cu acordul autoritatilor locale", a dezvaluit ultimele criterii Nichita.

Zapodeanu: "Eu dau banii si ei sa invirta afacerea?"

O parte din conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca investitorul ideal dorit de Nichita la conducerea clubului de fotbal sint puse insa la zid de oamenii de afaceri. "Microbist sint. Bani am si as vrea sa investesc in echipa de fotbal a Iasului. Insa conditiile puse de Nichita sint cam exagerate", a explicat Ioan Zapodeanu, cunoscut om de afaceri in domeniul imobiliar. La o scurta analiza a criteriilor impuse de primar, Zapodeanu a acceptat doar una: mentinerea echipei in Liga I. "Echipa nu o voi muta din Iasi, pentru ca este a orasului. Insa vinzarea de jucatori cu acordul autoritatilor este o clauza cam abuziva. Ce privat mai este asta? Eu dau banii si ei sa invirta afacerea? Asa ceva nu va accepta nimeni", spune categoric Zapodeanu. La rindul sau, omul de afaceri a impus si el citeva conditii pentru a prelua echipa. "Sint dispus sa investesc circa 10 milioane de euro. Insa, in primul rind, vreau independenta. Vreau stadionul cu titlu gratuit pentru zece ani. Vreau sa vind o parte din jucatori, mai pun bani si cumpar altii mai buni. Nu cred ca Nichita este in situatia de a mai pune conditii dure, pentru ca Politehnica are datorii de circa 100 miliarde lei vechi (3 milioane euro - n.r.)", si-a prezentat planul Zapodeanu.

Prisecariu: "Este jucaria personala a primarului"

De asemenea, si omul de afaceri Danut Prisecariu, patronul hotelurilor Astoria, Traian, Studis si al centrului comercial Hala Centrala, contreaza dur atit conditiile, cit si strategia de privatizare a clubului de fotbal impuse de Nichita. "Sa fim sinceri. Nichita nu va vinde clubul de fotbal. Este jucaria lui personala. Cind echipa va apartine Iasului, si nu lui Nichita, se va putea privatiza clubul. Aceste strategii impuse de primar sint un fel de struto-camila. Vinzarea este doar o chestie politica", a replicat dur Prisecariu. In ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca investitorul ideal, omul de afaceri nu este dispus sa accepte nici una. "Cum sa-ti asumi mentinerea in Liga I? Dar intra investitorul pe teren? Cit despre vinzarea jucatorilor cu acordul autoritatilor, este o clauza absurda. Nimeni nu va pune bani la dispozitie ca sa ii administreze primarul. Nu este echipa lui", a mai precizat Prisecariu. Acesta sustine ca Nichita a impus astfel de clauze tocmai pentru a alunga investitorii, nu a-i atrage. "Nichita nu vrea sa vinda clubul. Eu am mai negociat cu el si am acceptat clauzele impuse de el. Adica sa nu vind locul din Liga I si nici un jucator timp
de doi ani. In schimb, cind am zis ca vreau sa cumpar tot clubul, a renuntat. De ce?", a declarat Prisecariu.

Unii dintre patroni au alte prioritati

In vara anului trecut, un om de afaceri oradean, si anume Serghei Condratov, a carui firma produce votca cu acelasi nume, si-a anuntat intentia de a prelua clubul de fotbal iesean. Insa, din motive ambigue, negocierile dintre acesta si edilii locali au esuat. In prezent, omul de afaceri oradean nici nu mai vrea sa auda de preluarea clubului. "Vor sa-l scoata la vinzare? Sa fie sanatosi. Sper sa gaseasca investitori in alta parte. Nici macar nu vreau sa mai aud de conditiile impuse", a replicat scurt Condratov. Scoaterea la vinzare a clubului de fotbal se pare ca nu a stirnit interesul prea multor oameni de afaceri. Majoritatea investitorilor ieseni cu putere financiara contactati de reporterii "Ziarului de Iasi" nu s-au aratat interesati sa finanteze echipa ieseana de fotbal. Unul dintre cei mai bogati ieseni, Iulian Dascalu, patronul Iulius Mall, cu o avere estimata la 120 milioane dolari, spune ca ii place fotbalul, dar nu indeplineste o parte din conditiile lui Nichita. "Sint microbist. Dar nu ma pricep sa administrez un club de fotbal. Nu stiu mecanismele. Am vazut la antrenamente, echipa este buna. Insa am alte prioritati. O sa sponsorizez in continuare, si atit", s-a scuzat Dascalu.

Apostol: "Nu ma pricep si am alte prioritati"

Microbisti sint si oamenii de afaceri Bogdan Pitigoi, patronul grupului de firme Tester, ori Neculai Apostol, actionarul principal al Grupului Kosarom, insa nici unul nu vrea sa investeasca in clubul de fotbal. "Este o afacere in care trebuie sa fii specializat. Nu ma pricep, si am alte prioritati", a spus rizind Apostol. La rindul sau, omul de afaceri si consilier judetean PSD Gabriel Surdu spune ca ii place sportul, dar nu ar investi in fotbal. "Fotbalul este un sport care trebuie sa se autofinanteze. Este nevoie de un manager bun si de performante ale echipei. Eu prefer sa bag bani in alte sporturi in care nu se cistiga asa bine, cum ar fi tenisul sau karate", a spus Surdu.

Cum ar arata investitorul ideal

Confruntind criteriile impuse de Nichita cu cele acceptate de oamenii de afaceri contactati, "Ziarul de Iasi" a incercat sa gaseasca o cale de mijloc pentru ca Poli Iasi sa poata fi vindut cit mai usor. In primul rind, viitorul investitor trebuie sa fie microbist, iar in al doilea rind sa fie dispus sa investeasca cel putin trei milioane de euro in urmatorii doi ani. Pe de alta parte, primarul trebuie sa renunte la pretentia de a nu vinde jucatori decit cu acordul Consiliului Local si sa asigure independenta totala celui care preia clubul. Nu in ultimul rind, cel interesat de a investi in Poli Iasi trebuie sa se angajeze sa nu vinda locul clubului din Liga I si sa nu mute echipa in alt oras. Astea ar reprezenta un set minimal de conditii, fara acceptarea carora municipalitatea, este cert, nu va gasi o rezolvare a problemei. Timpul va dovedi insa in ce masura se doreste o rezolvare si in ce sens.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a anunţat ieri că Guvernul nu va aloca nici în acest an fondurile necesare reabilitării podului IPMC, situat pe varianta ocolitoare a municipiului. Conform afirmaţiilor primarului, reabilitarea şi întreţinerea podului ţin de obligaţiile legale ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), întrucît obiectivul este parte componentă a unui drum naţional. „Aşa cum am reparat cu bani guvernamentali podul rutier din Km 4-5, aşa trebuia făcut şi la podul IPMC”, a spus Radu Mazăre. Declaraţiile primarului au survenit adresei trimise Primăriei Constanţa de către MTCT, prin care directorul general din cadrul Ministerului, Sorin Sîrbu, menţionează: „începînd cu 2005, Compania Naţională Autostrăzi şi Drumuri Naţionale nu mai dispune de resurse pentru finanţarea lucrărilor aferente drumurilor naţionale în traversarea municipiilor, a drumurilor judeţene şi comunale”. Însă primarul a prezentat o statistică a sumelor alocate de Guvern pentru alte municipii din ţară, exclusiv portocalii, care dovedeşte contrariul: Guvernul are resurse financiare pentru astfel de investiţii. Primarul pedist al Clujului, Emil Boc, a beneficiat de 400 de miliarde de lei de la Guvern pentru asfaltări şi reabilitări de tramă stradală. Braşovul, condus de un alt primar PD, a primit 312 miliarde de lei, iar Bacău şi Botoşani, cu primari PNL, au primit împreună 150 de miliarde pentru drumuri. La Constanţa, alocaţia bugetară pe acest capitol de investiţii s-a menţinut la nivelul din ultimii ani: 0 (zero) lei.

Pentru reabilitarea podului IPMC mai sînt necesare 70 de miliarde lei, care pot fi consumate în doi ani de lucrări susţinute. În legislatura precedentă au fost alocate 40 miliarde lei pentru podul IPMC însă, în ultimii doi ani, portocaliii au refuzat să mai aloce vreun ban. „În măsura în care ne va permite bugetul, şi aşa siluit de Bucureşti, iar la nivel local grav afectat prin atacul Prefecturii asupra taxei de tramă stradală, vom încerca să mai finanţăm noi anumite lucrări. Dacă reuşim să adunăm taxa de tramă stradală, poate mai cîrpim podul, mai facem o plombare. Încă nu există riscul prăbuşirii podului, dar nu e bine să aşteptăm să apară acest risc”, a declarat primarul. El a adăugat că, din taxele de tramă stradală, Primăria poate colecta sume de pînă la 1,3 milioane de euro, care ar putea fi folosite exclusiv pentru reabilitarea tramei stradale.

Mazăre a criticat faptul că prefectul nu a profitat de vizita premierului Tăriceanu la Constanţa pentru a-i expune problemele judeţului şi pentru a solicita o rezolvare a acestora: „Sînt extrem de mîhnit că prefectul s-a plimbat ca un fazan pe lîngă premier fără să rezolve măcar o problemă a judeţului sau a municipiului. Premierul a plecat, iar noi am rămas cu problemele noastre. Îmi amintesc că în fosta legislatură, cînd venea aici un ministru sau prim ministru, nu pleca fără să fi rezolvat cîte ceva pentru oraş: finanţarea lucrărilor la Spitalul Judeţean, lansarea reparaţiilor pentru şoseaua de centură ş.a.m.d. În timp
ce noi primim pentru al treilea an la rînd doar adrese de la MTCT şi 0 lei, fazanul împăiat face conferinţe de presă şi îi pupă undeva pe mai marii ţării fără să obţină niciun leu, niciun beneficiu pentru judeţ. E o ruşine!”. Nici autorităţile de la Bucureşti nu au scăpat de tirul primarului: „Două căi de atac au portocaliii împotriva noastră: procurorii macovişti şi blocarea tuturor investiţiilor. Există dovezi în acest sens zilnic, de la avize care nu se eliberează, pînă la bani care nu ni se alocă. Premierul nu ştie nici el ce şi cum să facă. Mai ia cîte una în plex de la Băsescu şi face şedinţe la partid, unde liberalii se ceartă şi îşi scot ochii. Ce să facă şi Tăriceanu...”.

În noiembrie 2006, Victor Apostol, angajat al AVAS, a fost condamnat, împreună cu soţia sa, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea unor informaţii ce nu sînt destinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în scandalul acţiunilor Oltchim Rîmnicu-Vîlcea

Noul administrator al uzinei Rulmentul numit, marţi, de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este Victor Apostol. Cine este însă Victor Apostol? Să fie chiar Victor Apostol, fost şef în cadrul AVAS (fost APAPS), care în 2003 a fost implicat în controversatul dosar privind titlurile Oltchim Rîmnicu-Vîlcea care urmau să fie listate la Bursă, drept pentru care a fost anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie pentru oferirea de informaţii secrete? Reprezentanţii AVAS au preferat ieri să ocolească făţiş răspunsul la această întrebare pusă de Monitorul Expres. La primele ore ale dimineţii au promis că vor „face cercetări“ şi ne vor anunţa dacă este vorba despre aceeaşi persoană sau este „doar o coincidenţă“ de nume. Spre sfîrşitul programului, reprezentanţii AVAS ne-au dat un alt răspuns: „Vă contactăm noi!“. Lucru care nu s-a întîmplat pînă la închiderea ediţiei. Victor Apostol, angajat al AVAS, a fost cercetat de autorităţile româneşti în primul dosar privind utilizarea informaţiilor de natură confidenţială.

Tun la Bursă

Prima situaţie în care utilizarea informaţiilor de natură confidenţială a fost cercetată de autorităţile româneşti a implicat titlurile emise de Oltchim şi a fost semnalată la începutul lunii aprilie 2003, cînd preţul acestor acţiuni a crescut pînă la limita admisibilă, fără o explicaţie plauzibilă. Ca urmare a finalizării anchetei, Parchetul Naţional Anticorupţie l-a trimis atunci în judecată pe Victor Apostol, pe atunci şef serviciu în cadrul Direcţiei, portofoliul acţionariatului AVAS, şi pe soţia acestuia. Procurorii au constatat la acea vreme că Victor Apostol deţinea informaţii privind majorarea capitalului social al companiei Oltchim, înainte ca emitentul să anunţe toţi investitorii. Soţia sa, Daniela, a cumpărat, la 1 aprilie 2003, 90% din titlurile OLT afişate la vînzare la BVB, continuînd achiziţiile importante şi în ziua următoare. Astfel, ea a intrat în posesia a 53.000 de acţiuni OLT, în care a investit 40 de milioane de lei vechi, iar cîştigul potenţial ar fi fost de 425 milioane lei vechi. Ancheta PNA a fost finalizată în aprilie 2004, iar soţii Apostol au fost trimişi în judecată fiind acuzaţi de folosirea unor informaţii ce nu sînt destinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, respectiv complicitate la această infracţiune. În noiembrie 2006, familia Apostol a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare. Cei doi au contestat sentinţa.

Afaceri de familie

Potrivit PNA, cu toate că legea impune păstrarea confidenţialităţii unor astfel de documente pînă la publicarea lor în Monitorul Oficial, Victor Apostol le-a împărtăşit soţiei sale
în scopul de a obţine un folos necuvenit, altul decît speculaţia normală la Bursa de Valoriu Bucureşti (BVB). O parte din acţiunile emise prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al societăţii la data de 27 martie 2003 urmau a fi acordate gratuit posesorilor de acţiuni, în sensul că, pentru fiecare acţiune deţinută, reveneau gratuit alte opt, implicit o creştere de opt ori a valorii iniţiale. Soţii Apostol au fost învinuiţi de PNA că au încălcat Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care prevede că „folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sînt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite“.

Oferta gazdoaielor din Maramures e consultata in aceste zile de miile de straini care se afla la targul international de turism din Berlin. Este vorba de cea mai importanta manifestare de profil la nivel mondial, care anul acesta a reunit aproape 11.000 de expozanti din 184 de tari. Standurile se intind pe o suprafata de aproape 160.000 de metri patrati, din care Romaniei i-au revenit 605. Expozantii s-au intrecut intre ei amenajand gospodarii traditionale ori replici la scara redusa ale unor palate impunatoare din Arabia sau Asia.
Coltisorul maramuresean de la Berlin se pierde printre nenumaratele standuri care prezinta oferte turistice din toate colturile lumii, insa, pentru judet, e foarte important ca el exista si ca specialistii prezenti in aceste zile la eveniment pot sa afle amanunte despre obiectivele care pot fi vizitate aici. Vedeta targului este in acest an “incredibila” Indie, care, de altfel, a fost desemnata partener oficial al manifestarii si care a impanzit intreaga capitala a Germaniei cu dansatori, mesteri populari si produse
promotionale.

Nemtii sunt atrasi de Maramures si Bucovina
Bursa internationala de la Berlin si-a deschis portile miercuri, iar joi a fost ziua in care specialistii in turism din intreaga lume au fost invitati sa consulte ofertele de la standuri. Practic, in imensa hala care gazduieste importanta manifestare, pot fi gasite toate genurile de servicii din industria turismului – de la agentii, la transport aerian sau maritim.

Agentia Nationala pentru Turism a ales ca in cadrul evenimentului sa promoveze cu prioritate Sibiul, desemnat capitala europeana a culturii in acest an, si Delta Dunarii, iar ca eveniment de importanta internationala Festivalul ”George Enescu” care va avea loc in Bucuresti. Purtatorul de cuvant al institutiei, Noemi Hagan, a precizat ca “Maramuresul nu putea totusi sa lipseasca de pe lista, pentru ca e o zona extrem de importanta pentru turismul romanesc”.

De altfel, in cadrul manifestarii, au fost prezentate joi o serie de statistici care claseaza Maramuresul in topul preferintelor pentru turistii care aleg ca destinatie Romania. ”Un studiu al Organizatiei Mondiale de Turism a aratat ca 78% din nemti sunt interesati sa vina in nordul Romaniei, mai precis in Maramures si in Bucovina. Sondajele au fost realizate in 2006 si se refera la destinatiile de vara preferate de turistii din Germania”, a aratat Ioana Tripon, sefa centrului Maramures-Info Turism din cadrul consiliului judetean, prezenta si ea la Berlin.

Maramuresenii sunt invidiosi pe sibieni
Oferta Maramuresului e eclipsata de cea din Sibiu, care are un stand mai mare si mai bine amenajat. “Suntem oarecum gelosi pentru ca sunt vizavi, dar au in plus
mesteri olari, au un ansamblu de muzica populara, prin urmare vizitatorii sunt tentati sa intre acolo. Noi de aceasta data nu am dus nici bucate traditionale si nici maramureseni care sa cante sau sa danseze, ci doar prezentam ofertele prin pliante, ghiduri si materiale promotionale”, a mai aratat Ioana Tripon.

La targul international, care se desfasoara pana inclusiv duminica, se afla si o reprezentanta a Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului Maramures, care, impreuna cu Ioana Tripon, are misiunea de a incheia cat mai multe contacte cu asociatii si centre de turism de pe mapamond, astfel incat oferta turistica din judet sa fie cunoscuta.

“S-au prezentat numeroase date statistice, s-a facut lobby pentru ecologie si protectia mediului recomandandu-se turistilor sa foloseasca mijloacele de transport nepoluante. De asemenea, au fost promovate locatiile din Europa. S-a aratat si faptul ca nemtii sunt interesati de turismul cultural din Maramures si de ecoturism, specificandu-se ca acest gen de vizitatori cheltuie in medie cu pana la 10% mai mult decat cei care fac turism de masa
. Sunt mari amatori si de suveniruri, ceea ce reprezinta o speranta de revigorare a mestesugurilor in Maramures”, a mai spus sefa centrului de informare in turism.

Mai intai specialistii si apoi publicul
Pana vineri inclusiv, targul de la Berlin va fi vizitat doar de catre specialistii din industria turistica. Acestora li se va permite sa ia contact cu ofertele si chiar sa incheie contracte de parteneriate cu companiile care au amenajat standuri in capitala germana. Sambata si duminica va fi randul publicului sa calce pragul manifestarii expozitionale, organizatorii estimand ca va fi vorba de cateva zeci de mii de vizitatori.

“Vom sti exact cum a fost apreciat standul Romaniei abia dupa ce va avea acces si publicul la eveniment. Noi avem la dispozitie un info-desk si materiale promotionale din intreaga tara pe care sa le impartim vizitatorilor. Din tara sunt prezente 38 de agentii si asociatii de turism, din care doua sunt din Maramures”, a subliniat
purtatorul de cuvant al Agentiei Nationale pentru Turism.

Concluzia la care au ajuns maramuresencele prezente la ”bursa” de la Berlin e ca Romania si implicit judetul Maramures sunt deja cunoscute pe piata internationala, dar ca mai sunt foarte multe de facut pana cand vor castiga increderea turistilor. Au putut sa vada ce inseamna promovare in acest sector. ”India din ofertele turistice e cu adevarat «incredibila». Mi-ar placea sa avem parte macar de jumatate din publicitatea care i se face acestei tari”, a subliniat Ioana Tripon.

Doua cazuri controversate in care este implicat clubul Politehnica Timisoara produc imense deservicii fotbalului autohton. Exista informatii potrivit carora Comisia de Disciplina a FIFA a luat in discutie faptul ca FRF nu a respectat decizia Tribunalului Sportiv de la Lausanne si este asteptata o sanctiune drastica. Nici in tara lucrurile nu stau pe loc, la DNA fiind in lucru patru dosare impotriva federatiei. Deja, Constantin Iacov a fost audiat, zilele urmatoare fiind asteptati Zambon si cativa membri ai CAF.

Nori negri s-au adunat deasupra Casei Fotbalului. DNA s-a autosesizat in urma articolelor aparute in presa, care privesc mai multe acuzatii de coruptie la adresa Federatiei Romane de Fotbal. Pe masa
DNA se afla deja patru cauze care vor fi cercetate in perioada urmatoare. Prima dintre ele o reprezinta reclamatia lui Constantin Iacov, presedintele lui FC National, referitoare la transferul jucatorilor Abiodun si Shroj la Politehnica Timisoara. Cea de-a doua este legata de conflictul dintre Politehnica Timisoara din Divizia C, patronata de Zambon, si Politehnica Timisoara din Liga a II-a, condusa de Marian Iancu. Reamintim ca, in sentinta din 5 decembrie 2006, italianul primise din partea TAS de la Lausanne confirmarea ca el este detinatorul palmaresului (lucru infirmat ulterior de noua Curte de Arbitraj a FRF). Cel de-al treilea dosar se refera la fostii componenti ai Curtii de Arbitraj Federale, care au acuzat conducerea FRF de exercitarea de presiuni in scopul rezolvarii favorabile a palmaresului in favoarea Timisoarei lui Marian Iancu. Ultimul dosar se refera la impresarul Octavian Marin, care are hotararea definitiva a Tribunalului de la Lausanne pentru o suma de 37.000 de euro in urma transferului unui jucator, hotarare infirmata, de asemenea, de Comisia de Aarbitraj a FRF.

In aceste conditii, membrii Directiei Nationale Anticoruptie au hotarat sa unifice toate cele patru dosare, cei in cauza putand veni, la audieri, in acelasi dosar care incrimineaza FRF. Constantin Iacov a fost audiat in urma cu doua zile mai bine de cinci ore si jumatate, in legatura cu acest caz, in zilele urmatoare fiind asteptati la parchet Claudio Zambon si o parte dintre fostii membri ai CAF. Totodata, in perioada urmatoare, mai multi procurori vor descinde la Casa Fotbalului pentru a cerceta activitatea FRF.

Au fost calcate in picioare legi si regulamente
Trei dintre fostii membri ai Curtii de Arbitraj pentru Fotbal, Mihaela Mihis, Ovidiu Jurca si Bogdan Zaharescu, au vorbit deschis despre presiunile la care au fost supusi in perioada in care au avut tangente cu doua cazuri controversate. Acestia nu inteleg de ce conducerea FRF a calcat in picioare legi si regulamente, in opinia lor cazurile fiind extrem de clare. De altfel, conflicte de interese au aparut la tot pasul. Cel mai flagrant, conform celor trei, este cel al Ioanei Sfaraiala, care a facut parte din primul complet CAF in care a fost analizat cazul Shroj – Abiodun. Chiar daca a acceptat sa intre in comisie, Ioana Sfaraiala nu a mai vrut sa se pronunte in acest caz, ulterior fiind inlocuita cu Antonie Popescu. Chiar daca a semnat un angajament prin care spunea ca nu a avut nici o relatie contractuala cu vreuna din parti, Sfaraiala a reprezentat interesele FRF in dosarul 38984/3/2006, in care parat era Dumitru Graur, dar si pe Claudio Zambon in litigiul legat de palmares cu Marian Iancu!?

Acesta este doar un exemplu, pe parcursul celor sase luni cat acest caz s-a plimbat pe la comisii fiind inregistrate mai multe incalcari ale regulamentelor in vigoare. „Chiar nu inteleg de ce FRF-ul a calcat in picioare adresele FIFA in care era avertizat sa nu treaca peste decizia Tribunalului de la Lausanne“, s-a intrebat Mihaela Mihis, fosta presedinta a CAF. De altfel, Comisia de Disciplina a FIFA a luat in discutie faptul ca FRF-ul nu a respectat decizia Tribunalului de la Lausanne si este asteptata o sanctiune din partea acestui for, avertisment plus
amenda sau, in cel mai rau caz, excluderea formatiilor romanesti din toate competitiile.

Cristian Chivu a fost operat la o clinica din Roma, in timpul
interventiei chirurgicale jucatorului fiindu-i indreptat septul nazal, in urma accidentarii suferite in meciul cu Olympique Lyon din Liga Campionilor, informeaza site-ul oficial al fotbalistului. Potrivit sursei citate, interventia chirurgicala a durat aproximativ trei ore, mai mult decat s-a estimat initial, deoarece medicii au fost nevoiti sa-i faca operatia de indreptare de sept.
Medicii nu au estimat perioada de indisponibilitate a jucatorului, insa, potrivit presei italiene, acesta nu va putea evolua doua saptamani, devenind astfel incert pentru meciul pe care nationala Romaniei il va disputa, pe 24 martie, cu Olanda, in preliminariile Euro 2008.
Cristian Chivu a suferit o fractura de piramida nazala, dupa ce a fost lovit cu cotul in figura de atacantul brazilian al formatiei Olympique Lyon, Fred, in timpul partidei ce a avut loc marti, in mansa secunda a optimilor Ligii Campionilor. Incidentul s-a produs
in minutul 80 al intalnirii, la scorul de 2-0 pentru AS Roma, lovitura provocandu-i romanului o hemoragie nazala. Chivu a primit ingrijiri timp de aproximativ trei minute pe margine, iar apoi a revenit in teren. Faza nu a fost observata de arbitrul Manuel Mejuto Gonzalez.
AS Roma s-a calificat in sferturile de finala ale Ligii Campionilor, dupa ce a invins marti, in deplasare, cu scorul de 2-0 formatia Olympique Lyon, in mansa secunda a optimilor competitiei. In tur, cele doua formatii au remizat, scor 0-0.

"Sunt cateva ore de cand sunt treaz, sincer nici nu prea am reusit sa dorm si mi-e mult mai usor sa scriu decat sa vorbesc. Vreau sa multumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje de incurajare, celor care probabil au suferit alaturi de mine, celor care ma fac sa trec mai usor peste consecintele neplacute ale unei interventii destul de complicate la care am fost supus. Vreau sa va asigur ca sunt bine, mi-a fost reconstruit tot nasul, sept, piramida si cartilaj, peste 7 zile imi va fi indepartat plasticul care imi protejeaza piramida nazala, imi vor fi scoase firele si sper sa revin pe teren cat mai repede posibil." (Cristian Chivu)

Cu Sorin Corpodean, Dinamo nu a pierdut aproape nici un meci, ultimul derby cu Steaua arbitrat de el terminindu-se cu un scandal de proportii. „Fluierasul“ din Alba-Iulia a fost desemnat sa conduca si meciul disputat de Dinamo in fata Universitatii Craiova, chiar daca atmosfera din jurul acestui meci era deja tensionata. „Vor fi clinciuri mari si la acest meci, iar totul porneste de la discutiile care apar inainte de meciuri. Conducatorii de cluburi ar trebui sa nu mai dea declaratii razboinice, care sa instige la violenta“, a anticipat si fotbalistul Andrei Margaritescu. Pentru a mai echilibra sansele, care sint de partea dinamovistilor, Mititelu le-a promis jucatorilor prime de 50.000 de euro. Tot o delegare nefericita pare a fi si cea a baimareanului Cristi Balaj la Unirea Urziceni - Ceahlaul, oficialii oaspetilor declarind ca baimareanul i-a retrogradat in esalonul secund dupa meciul cu FC Brasov.

ProSport a relatat în urma cu 15 zile cazurile cutremuratoare ale celor doua gimnaste din Timisoara, schilodite fizic si psihic de antrenorii lor din sala. Emanuela Rusu si Andreea Cazacu au avut curajul sa vorbeasca si sa demaste teroarea din spatele cortinei: batai, înfometare, frica pâna la dementa.

Gestul lor a spart zagazurile tacerii autoimpuse. Tot mai multe sportive au început sa-si strige durerea, iar avalansa de informatii venite de la Timisoara ne-a obligat sa continuam ancheta. Unul dintre antrenorii vizati, Mihai Anton, a fost suspendat un an de federatie, însa toti cei care ne-au contactat spun la unison ca acesta nu este decât un prunc nevinovat în comparatie cu Marcel Benea si Mariana Tomceanu. Cititi în zilele urmatoare povestile terifiante ale mai multor gimnaste, din generatii diferite, trecute prin mâna celor doi asa-zisi dascali.

Cum a fost posibil ca aceste abuzuri inimaginabile sa ajunga un mod de viata
? Un antrenor de top explica: "Prin complicitatea celor din jur. Inainte de 1989 bataia facea parte din sistem. A venit democratia, iar conceptiile s-au schimbat. Nu mai merg metodele de atunci. Din pacate, unii antrenori au ramas cu vechile deprinderi, iar din acest motiv trebuie sa dispara! Timisoara e un caz izolat, nu e reprezentativ pentru gimnastica actuala din România".

Vesnic ma batea, nu conta ca era cineva de fata sau ca eram la vreun concurs. Metoda lor de încurajare consta în pumni, picioare, palme.