Astra Sport Bets

Parlamentul se va reuni luni, la ora 15.00, pentru ca premierul desemnat Emil Boc să prezinte programul
de guvernare şi să ceară votul pentru noul cabinet, după ce sambătă au fost audiaţi toţi miniştrii propuşi.
Birourile
permanente reunite au stabilit programul zilei de luni, şedinţa plenurilor reunite urmand să se desfăşoare incepand cu ora 15.00. Senatorii se vor reuni şi in şedinţă de Birou Permanent la ora 13.00.
Premierul desemnat Emil Boc urmează să prezinte, in faţa Legislativului, programul de guvernare şi lista viitorilor miniştri. Forurile de conducere ale celor două Camere
au stabilit ca Guvernului să i se ofere o jumătate de oră la inceputul dezbaterilor şi o jumătate de oră la final, pentru a răspunde intrebărilor parlamentarilor. De asemenea, partidele au la dispoziţie pentru dezbateri 55 de minute pentru democrat-liberali, 54 de minute pentru social-democraţi, 31 de minute pentru grupul PNL, 10 minute pentru UDMR şi 6 minute pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale.
In cazul in care Cabinetul Boc va fi validat de Parlament, miniştrii se vor prezenta, luni seară, la Preşedinţie, pentru a depune
jurămantul.

Reînvestirea lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei a fost primită cu destule rezerve. Reuters comentează chiar că numirea sa ar putea compromite lupta anticorupţie.

Faptul că alianţa PDL-PSD i-a cerut lui Cătălin Predoiu să rămână în funcţia de ministru al Justiţiei „se adaugă îngrijorării că noul guvern s-ar putea să nu reuşească o revigorare fermă a eforturilor anticorupţie”, comentează agenţia Reuters, citată de NewsIn. Agenţia citează aprecierile Laurei Ştefan, expert al Societăţii Academice Române şi fost consilier al Monicăi Macovei în mandatul acesteia la Ministerul Justiţiei. „Predoiu a fost o mare dezamăgire. Ar fi trebuit să-l numească pe Daniel Morar şi ar fi trebuit să organizeze consultări serioase pe marginea codurilor penale. Când la televiziune ai de-a face încontinuu cu emisiuni în care politicienii îi acuză pe procurori, mi-ar plăcea să-l văd pe Predoiu că vine să contracareze aceasta”, a spus Laura Ştefan.

Şi Asociaţia Magistraţilor din România a primit cu rezerve reînvestirea: „Nu ştiu ce valenţe profesionale ieşite din comun are domnul Cătălin Predoiu.

rian Năstase este nemulţumit de modul în care social-democraţii au negociat cu democrat-liberalii împărţirea funcţiilor de conducere. Informaţia a fost postată chiar pe blogul politicianului. Liderul social-democrat este sceptic în privinţa şanselor de reuşită ale Guvernului condus de Emil Boc şi crede că un scandal politic este iminent.

Preşedintele Consiliului Naţional al social-democraţilor scrie pe blogul său că formula actuală a fost creată pentru ca Traian Băsescu să aibă un "'ţap ispăşitor" în lunile următoare. Totuşi, de dragul unităţii şi disciplinei de partid, Năstase va vota noul executiv, pe care îl numeşte "Guvernul Băsescu 2". Fostul prim-ministru este convins că şeful statului nu se va abate de la tradiţia de a lansa un scandal la fiecare început de an.

"Dacă are nevoie de ţapi ispăşitori, atunci ar trebui să îi caute când se uită dimineaţă în oglindă. Dar, cum îl ştim cu toţii, Traian Băsescu va evita, prin orice mijloace
, să îşi asume clar vreo formă de paternitate pentru actualul parteneriat", mai scrie Nastase.

Liderul PSD aruncă săgeţi şi către unii colegi de partid. Năstase le solicită celor "care în ultima vreme fac drumuri dese la Cotroceni" să nu uite că PSD a fost un partid hăituit, atacat şi sufocat în ultimii 4 ani.

Nemulţumiri sunt şi în privinţa modului în care PSD a negociat împărţirea funcţiilor. De exemplu, la Camera
Deputaţilor, unde social-democraţii nu deţin nici preşedinţia, nici secretarul general, nici comisia juridică. "Un preţ care va fi plătit în următorii 4 ani", conchide Năstase.

Fostul premier crede că promisiunea pe care a primit-o Mircea Geoană, că va deveni vicepreşedinte al CSAT, nu se va concretriza, pentru că CSAT este o instituţie sub control parlamentar, iar Geoană, din postura de preşedinte al Senatului, s-ar afla în conflict de interese.

vFostul senator PSD Ion Solcanu a declarat, duminică, la Iaşi, într-o conferinţă de presă, că îşi cere scuze membrilor PSD pentru faptul că l-a susţinut pe actualul şef al filialei Gheorghe Nichita să preia conducerea organizaţiei, dar şi să devină primar, el susţinând că la Iaşi PSD este în declin. "PSD a pierdut ruşinos în municipiul Iaşi, unde din cele şapte mandate de parlamentari a câştigat doar unul. Organizaţia ieşeană a PSD a fost umilită de PDL. Cauzele acestei situaţii jalnice trebuie identificată şi sper ca PSD Iaşi să facă analizele care se impun", a afirmat Ion Solcanu, citat de corespondentul MEDIAFAX. Solcanu, care a condus FSN, PDSR apoi PSD Iaşi timp de peste 16 ani, apoi l-a sprijinit pe Gheorghe Nichita să preia conducerea PSD Iaşi, a precizat că după noiembrie 2008 municipiul Iaşi a devenit portocaliu, iar "ruşinoasa înfrângere" a social-democraţilor reprezintă "o palmă pentru primarul Nichita, la doar cinci luni de la alegerile locale". "Gheorghe Nichita se poate baza pe sprijinul unui singur parlamentar PSD în municipiu, în timp ce PDL are cinci senatori şi deputaţi. PSD e într-un declin evident faţă de 2004, pentru că are mai puţini primari în judeţ, dar şi mai puţini parlamentari. Îmi cer scuze membrilor PSD pentru recomandarea şi susţinerea lui Nichita", a mai spus Solcanu. Fostul senator Ion Solcanu şi-a dat demisia din PSD în 19 iulie 2008, reclamând faptul că a fost marginalizat în cadrul filialei ieşene a PSD de către conducerea organizaţiei. El a spus că rămâne un social-democrat şi că nu se înscrie într-un alt partid politic. În replică, liderul PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, a declarat că Ion Solcanu s-a ascuns tot timpul în spatele listei, evitând să intre în bătălie directă, pe votul uninominal. "Dacă avea de demonstrat ceva, trebuia s-o facă la alegerile generale şi să candideze. Însă el s-a ascuns mereu în spatele listei de partid, fiindu-i frică de competiţia directă", a spus Nichita.Liderul PSD Iaşi a mai spus că, vreme de 18 ani, Iaşiul a fost victima politicii de tip Solcanu.

Premierul desemnat Emil Boc i-a luat, luni, din greşeală, telefonul lui Adriean Videanu, întâmplarea fiind dezvăluită chiar de acesta din urmă, care s-a grăbit să îşi recupereze aparatul, momentul fiind surprins şi de ziarişti, relateaza NewsIn.

Premierul desemnat Emil Boc a avut, astăzi după-amiază, o scurtă întrevedere cu câţiva dintre miniştrii Cabinetului său pentru a stabili ultimele detalii de dinaintea şedinţei de plen dedicată votului de învestitură. După ce Emil Boc a părăsit biroul
preşedintelui Senatului, unde a avut loc reuniuniea, acesta a fost abordat de ziarişti, care l-au întrebat despre discuţiile purtate. Boc a refuzat însă să facă orice fel de precizare.

La un moment dat, a apărut şi Adriean Videanu, ministrul desemnat al Economiei
, care i-a spus lui Boc că i-a luat din greşeală telefonul, momentul fiind surprins şi de ziarişti. "Domnule premier, cred că mi-aţi luat telefonul din greşeală", a declarat Videanu. Boc s-a uitat nedumerit şi, căutându-se într-un buznar, a scos un telefon, dar şi-a dat seama că era al lui. În celălalt buzunar însă se afla telefonul lui Videanu, pe care Boc i l-a înapoiat fără a mai spune nimic şi îndreptându-se grăbit spre Camera
Deputaţilor.

Bărbatul care l-a huiduit pe fostul preşedinte Ion Iliescu la manifestările de comemorare din Piaţa Revoluţiei a fost amendat cu 200 de lei
, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan, citat de MEDIAFAX.

Comisarul Christian Ciocan a precizat că, după incidentul din Piaţa Revoluţiei, bărbatul a fost dus la sediul Secţiei 1 Poliţie, unde poliţiştii i-au întocmit proces-verbal de constatare a contravenţiei şi l-au amendat cu 200 de lei.

În ceea ce priveşte incidentul de luni, când un cetăţean a aruncat cu ouă în fostul preşedinte, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei a spus că poliţiştii nu au date care să confirme acest incident.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost huiduit din nou, luni dimineaţă, la manifestările de comemorare a eroilor revoluţiei din Piaţa Revoluţiei, de un bătrân, care a încercat să se apropie de el, fiind oprit de forţele de ordine.

Bătrânul i-a reproşat fostului preşedinte că este responsabil de moartea celor doi copii
ai săi, din anii 1993 şi 1994, care aveau concepţii monarhiste.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a comentat astăzi atacul dur
al lui Miron Mitrea în care acesta a spus că îi va smulge beregata, spunând că este o jignire nemeritată la adresa partidului şi a colegilor săi.

"Cred că este o jignire nemeritată la adresa partidului şi a colegilor de partid. Cred că este un gest cel puţin neelegant şi sunt convins că la nivelul partidului şi a colegilor s-a format o opiniei defavorabilă", a declarat astăzi Mircea Geoană.

Întrebat dacă se simte ameninţat, preşedintele PSD a răspuns că se simte în formă maximă. "Sunt mâhnit de faptul că există astfel de epitete faţă de colegi de partid. Eu pot să înţeleg că a existat ceva dezamăgire după votul din Senat, dar totuşi suntem oameni civilizaţi şi colegi de partid", a mai adăugat Geoană.

andidaţii pentru posturile de miniştri în guvernul condus de Emil Boc, care aşteaptă astăzi votul de învestitură al parlamentului, abandonează promisiunile făcute de PDL şi PSD în campania electorală.

O demonstrează declaraţiile date de noii guvernanţi, sâmbătă, când fiecare dintre cei 20 de candidaţi la posturi în executiv a fost validat, cu o majoritate largă, de comisiile de resort ale parlamentului.

Noii guvernanţi dau vina pe guvernul PNL, pe care-l acuză că le-ar fi lăsat vistieria goală. Ministrul desemnat al finanţelor, Varujan Vosganian, susţine că PDL şi PSD au primit informaţii despre starea trezoreriei şi au fost avertizaţi că nu există bani pentru promisiunile pe care le fac. „Noi am prezentat foarte exact consecinţele unor acte normative dorite de PDL şi PSD asupra bugetului“, spune Vosganian, precizând că rezerva bugetară este mai mare decât în 2004.

Majorarea salariilor profesorilor, în ceaţă

Astfel, situaţia legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% este neclară. „Noi vrem să respectăm legile, dar trebuie să ne uităm întâi în vistierie să vedem care este situaţia“, afirmă, pe marginea acestui subiect Adriean Videanu (PDL). Majorarea salariilor profesorilor cu 50% a constituit o temă de campanie electorală preferată de PDL şi PSD, în timp ce premierul Tăriceanu susţinea că nu există bani pentru aceste majorări. În cadrul audierilor, Ecaterina Andronescu (PSD) a spus că legea trebuie aplicată, după ce, cu o zi înainte, afirmase că nu ştie dacă vor exista fonduri. Ea a adăugat că o creştere cu 50% a salariilor pentru profesorii universitari este „uşor exagerată“.

Pensionarii au emoţii

Candidatul pentru portofoliul Muncii, Marian Sârbu (PSD), nu este nici el sigur în privinţa majoră rilor promise. Întrebat despre Legea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, Sârbu a precizat că nu au fost stabilite până acum termene exacte de aplicare a acesteia, răspunsul urmând să fie aflat la finalizarea bugetului pe 2009.

Mărirea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă a fost votată în parlament de PDL şi PSD, deşi guvernul a atras atenţia că nu este finanţabilă. Sârbu a subliniat că nici majorarea punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2009, nu este sigură, până nu se finalizează proiectul legii bugetului. El nu crede că indexarea trimestrială a pensiilor va putea fi introdusă în 2009. Sârbu a adăugat că „ar fi o ipocrizie să anunţ acum că de la 1 ianuarie mamele pot beneficia de majorarea la 85% din venituri a indemnizaţiei de creştere a copilului“.

Ajustări la programul
de guvernare

PSD şi PDL au ajustat chiar şi programul de guvernare, lansat în urmă cu o săptămână, trimiţând la parlament un document cu unele diferenţe. PDL şi PSD au eliminat din programul de guvernare prevederea privind reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, concomitent cu creşterea taxei pentru produsele de lux la 2

n decembrie 1989 existau deja semne că românii nu mai suportau lipsa alimentelor, a medicamentelor, îndobitocirea lor prin programele tv, radioului şi a ziarelor, faptul că iarna nu aveau căldură şi apă caldă, impunerea unui anumit mod de viaţă, în condiţiile în care apropiaţii lui Ceauşescu se lăfăiau în belşug. Revolta a început la Timişoara şi s-a extins apoi în toată ţara. În acele zile, s-a scris o pagină importantă din istoria României.

16 decembrie - Se scandează pentru prima dată ''Jos Ceauşescu!"

Totul a început în decembrie 1989 printr-un protest la Timişoara. În jur de 400 de enoriaşi şi trecători s-au strâns în jurul casei
pastorului reformat Laszlo Tokes pentru a protesta faţă de decizia Guvernului de atunci de a-l revoca din funcţie pe preotul maghiar.

Mulţimea a început să strige sloganuri anticomuniste. Se scandează pentru prima dată ''Jos Ceauşescu!".

Două ore mai târziu intră în joc Miliţia şi Securitatea. Manifestanţii au fost împrejmuiţi de camioane cu militari, iar ieşirile din oraş au fost blocate. Sute de protestanţi au fost bătuţi şi unii arestaţi.

17 decembire 1989 - Ziua de foc a Revoluţiei

A fost ziua în care au căzut seceraţi de gloanţele regimului comunist primii martiri ai Revoluţiei Române. Până la sfârşitul zilei, 59 de morţi şi sute de răniţi deveniseră tributul plătit de Timişoara pentru libertate.

După o discuţie avută cu Nicolae Ceauşescu, generalul Milea a anunţat că judetul Timiş este în stare de necesitate şi a solicitat intervenţia armatei.

Demonstranţii forţează intrarea în Comitetul Judeţean PCR şi aruncă pe geam documentele partidului, broşurile de propagandă şi simbolurile comunismului.

În jurul orei 16, s-a tras primul
foc de armă asupra manifestanţilor, din clădirea armatei, în Piaţa Libertăţii.

La Bucureşti, dictatorul Ceauşescu convoacă o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în care ordonă să se tragă în mulţime pentru a stopa revolta populară.

18 decembrie 1989 - Autorităţile interzic populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane

Muncitorii timişoreni sunt convocaţi la lungi şedinţe, peste tot se fac prezenţe pentru a se depista absenţii nemotivat. Clădirile importante, întreprinderile sunt păzite de armată. Persoanele arestate, precum şi cele rănite în urma conflictelor sociale sunt interogate de poliţie.

Primarul Timişoarei merge la Universitate unde condamnă vandalismul din ultimele zile, iar autorităţile interzic populaţiei să circule în grupuri mai mari de două persoane.

Călin Popescu Tăriceanu, în plenul Parlamentului. Actualul prim-ministru Emil Boc, din partea democrat-liberalilor, a fost criticat de liderul PNL pentru că "a folosit de multe ori cuvântul "stat" şi de prea puţine ori cuvintele "invetiţie" şi "locuri de muncă" ".

Odată cu înfiinţarea coaliţiei PSD+PC-PD-L, "aşa-zişii rivali politici s-au împăcat, iar discursurile goale şi jurămintele făcute în faţa electoratului au fost încălcate", a declarat Călin Popescu Tăriceanu. Liderul PNL e de părere că "înghesuiala dintre PD-L şi PSD la guvernare va duce la creşterea birocraţiei" şi că, "în ciuda pretenţiilor PD-L, probabil se va renunţa la cota unică".

După întrunirea Birourilor
Permanente ale celor două Camere
, deputaţii şi senatorii s-au reunit, luni, pentru a li se prezenta programul
de guvernare şi pentru a acorda votul de învestitură noului Guvern.

elebrul economist de origine română, Anghel Rugină, s-a stins din viaţă la 95 de ani. Rugină a intrat în istorie, odată cu susţinerea reformelor economice prin introducerea "leului de argint", imediat după Revoluţie.

Anghel Ruhină s-a născut la 24 mai 1913, în satul Vizureşti, comuna Nicoreşti. A absolvit Şcoala Comercială Superioară din Galaţi şi Academia de Înalte Studii Comerciale
Superioare din acelaşi oraş.

A lucrat la Banca
Naţională, la serviciul Devizelor şi Relaţiilor cu Străinătatea, de unde a fost trimis la cursuri de specializare peste hotare: Universitatea din Berlin (1942) şi Universitatea din Freiburg (1944).

A devenit cunoscut în mediul academic după publicarea primei sale cărţi în limba germană "Geldtypen und Geldordnungen Fundamente fur eine echte all-gemeine Geld - und Wirtschaftstheorie" în 1949.

Din 1958 până în 1986, a fost profesor la Catedra de Economie
şi Finanţe de la Northeastern Între 1965 şi 1970, a fost preşedinte al Comisiei de Experţi Economici de pe lângă guvernul din statul Massachusetts.

A scris peste 50 de lucrări care abordeaza probleme din economia mondială, fiind ales preşedinte al "International Society for Intercomunication of New Ideas" (ISINI).

După Revoluţie, a revenit în ţară şi a propus un plan de refacere şi stabilizare economică, monetară şi financiară prin instaurarea unui sistem de economie socială liberă, cu o monedă de argint convertibilă în relaţiile cu străinătatea şi în diferite produse
naţionale pe piaţa internă. În opinia sa, aceasta era calea de ieşire din criză şi de renaşterea economică a României.

A devenit membru al Academiei Române în 1990, Doctor honoris causa din partea Academiei de Studii Economice din Bucuresti
, a Universitatii din Bucureşti, a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, a Universităţii "Ovidius" din Constanţa, a Universitaţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, a Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi, a Universităţii de Vest din Timişoara, a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

Fără obişnuitul hohot tonic à la Băsescu, fără UDMR şi fără acord popular, PDL s-a comprimat brusc. Partidul care a început campania
cu temele anilor 2005-2007 a dispărut, sub presiunea unei crize gene­rale care va face din căderea anunţată a economiei
o joacă de copii
.

Cea mai importantă clarificare adusă de alegerile din 30 noiembrie nu e „refa­ce­rea FSN“, aşa cum cred comentatori imobilizaţi de propriile clişee, ci prăbuşi­rea anilor 2005-2007. Această scurtă tentativă de evadare din sfera locală spre zona valorilor europene s-a încheiat cu un eşec meritat şi premeditat. România e din nou condusă de propriile obiceiuri.

Reacţia mizerului nostru patriciat politic a încurajat şi apoi a colaborat cu resemnarea publică, alcătuind devreme, mult prea devreme, o majoritate imbatabilă. Istoria politică ne spune că, imediat după admiterea în UE, statul român a fost reorientat de o alianţă intra-oligarhică spre regresul instituţiilor şi divorţul de obiectivele dezvoltării.

Paradoxal şi cinic, în timp ce economia creştea pe pilot automat, sistemul politic făcea mişcarea inversă. Tăriceanu şi Geoană au condus crăpelniţa, şi-au împărţit dreptul la tembelism administrativ, dar procesul e mult mai larg. În spatele incapacităţii crase a politicienilor au copt cele mai nenorocite forme de abandon civic: ignoranţa şi evaziunea claselor „educate“ şi corupţia oarbă a provinciilor rurale. De aici, obişnuitul 30% al PSD, dar şi lehamitea elaborată, aşa-numita depresie recreativă de Timiş sau, cu alt nume, sindromul pasiv sector 3. La un loc aceste procese au măturat tot ce era pozitiv în scurta ante-pre-Renaştere a anilor 2005-2007.

PDL nu e victima acestui crah, dar nici laureatul lui. PDL a făcut toate greşelile de care era în stare, începând cu o lipsă vizibilă de selecţie a candidaţilor cu sânge proaspăt (deşi coada la înrolarea politică n-a depăşit nici o clipă lungimea comodităţii şic). Faptul esenţial rămâne ruptura între societate şi elita politică. Ea a înghiţit progresul neaşteptat al anilor 2005-2007 şi tot ea a transformat acest interval atipic într-o abatere uitată. România navi­ghează indiferent, în lipsa entuziasmului intern. Principalii câştigători ai acestei partide de sabotaj sunt vârfurile oligarhiei, în cazul de faţă grupul care a preluat PNL şi a scris cu el istoria eşecului dreptei. Rezultatele alegerilor au fost renumărate de Tăriceanu şi Patriciu. Exista în acele cifre o majoritate clară de dreapta care trebuia însă activată de un „da“ al lui Tăriceanu. Refuzând, Tăriceanu a pus practic în funcţie cealaltă soluţie de calcul care dă o majoritate clară arcului PSD-PNL şi plasează PDL în minoritate. De pe aceste poziţii, PDL a încercat să formeze un guvern stabil şi a trebuit să cedeze în serie: mai întâi, peţind PSD şi apoi, renunţând la UDMR, după ce peţita a bătut din picior.

Noul guvern e cea mai proastă combi­na­ţie pe care PDL a trebuit s-o preia în urma repartiţiei dictate de macazul lui Tări­ceanu. Singura veste bună e numărul mare de mutări cu care PDL poate resuscita perioada 2005-2007: Blaga la Interne, Macovei la Justiţie, Barbu la Mediu, Popescu la Finanţe, Flutur la Agricultură. În rest, Stolojan cu criza.

„E un moment istoric: stânga şi dreapta îşi dau mâna pentru un Parteneriat pentru România”. Să-ţi dea lacrimile, nu alta. De râs. Inepţia asta, zisă pentru prima
dată de dl. Emil Boc, a căpătat, ieri, prin rostirea ritualică a crainicelor şi reportăreselor, greutatea unei incantaţii care să ne ducă pe noi, alegători haotici de stânga-dreapta, în pragul singurei fericiri care ne mai poate lovi pe vremurile astea de criză – înfrăţirea între politicieni spre binele poporului.

Eu nu mă pot bucura de Parteneriat. Orice putere-mamut, ce riscă să devină discreţionară, mă pune în alertă. Cine-şi închipuie că opoziţia se va naşte în Guvern, în cadrul coaliţiei nou-formate, că se vor controla unul pe altul „să nu fure” înseamnă că nu a văzut singurul lucru care-i uneşte cu adevărat: foamea.

Nu-i vorbă - în jurul mesei negocierilor, nu era niciunul muritor de foame. De fapt, în sală, valoarea în sumă netă a domnilor şi a doamnei care au ctitorit Parteneriatul era de câteva sute de milioane de euro
bune. Dar foamea lor este mult mai adâncă şi nu ţine numai de bani.

E foamea de girofar, de badigard şi de statutul de Dumnezeu pe pământ. E foamea de putere, mult mai acută acum, după umilinţa opoziţiei şi după ce au fost nevoiţi să suporte, la Palatul Victoria, nişte ţâşti-bâşti, care vorba dlui Vanghelie, „nici să fure nu ştiu”.

Este foamea de mârtan care, visează să ajungă în fruntea bucatelor, chiar şi pentru a nu-ţi mai răspunde la telefon sau la bună ziua, fiind convins că, de acum încolo, puterea este eternă şi el nu va mai fi nevoit să dea socoteală nimănui niciodată.

Parteneriatul pentru România este, de fapt, un Parteneriat al Foamei. Iar UDMR n-a fost luat la masă deoarece PSD a pus o condiţie, zic eu, corectă: de ce să împarţi la trei când poţi să împarţi la doi? În acest Parteneriat, stânga şi dreapta există doar în măsura în care stânga nu trebuie şi nici nu vrea să ştie ce face dreapta şi viceversa: ca lucrurile să meargă ca unse, noii aliaţi au decis să nu se interfereze. Astfel, fiecare domeniu extras la Marea Împărţeală va fi gestionat cap-coadă de acelaşi partid, care va deţine tot, de la ministru şi secretari de stat (şi secretarele aferente), până la structurile de control din Parlament, respectiv comisiile de specialitate. De asemenea, administraţiile locale vor fi monocolore - şeful Consiliului Judeţean şi prefectul vor face parte, de acum încolo, din aceeaşi tabără. Sunt doar două dintre „principiile” călăuzitoare ale celor care negociază, zilele astea, cu cuţitul în mână, felia lor de Românie. Porunca întâi este neamestecul în treburile interne ale celuilalt – o condiţie sănătoasă care va permite PD-L şi PSD să aibă o căsnicie liniştită în următorii patru ani.
Prin urmare, nu cred că se vor certa, nu cred că Guvernul va crăpa de cum dă firul ierbii, nu cred că Traian Băsescu îi va învrăjbi prea curând. Poate părea pentru mulţi surprinzător, dar PD-L şi PSD au toate premisele să se înţeleagă foarte bine. Prin Parteneriat, fiecare şi-a completat o lipsă. PSD tânjea după un Lider. Acum îl are. PD-L după o structură. Acum a găsit-o. Cu forţa de conducător a lui Traian Băsescu şi cu eficienţa, zelul şi disciplina cazonă ale baronilor PSD, noul organism
politic va fi killerul perfect, specia dominantă, fără nicio concurenţă.

Cu un PNL debil, cu o societate civilă de multe ori fascinată de nimbul prezidenţial şi cu trusturi de presă ele însele tentate deseori cu deliciile puterii, problema opoziţiei în România va deveni, în curând, un subiect care ne va arde, ca setea, pe toţi.

artidul National Liberal a intrat in opozitie. A renuntat la guvernare, sensul existentei oricarui partid. Cu toate acestea, liberalii sunt optimisti. Beatitudinea lor se datoreaza unor simple presupuneri. Presupuneri induse de aripa conducatoare Patriciu. Anume ca va muri capra vecinului. Sau, vorba lui V.I. Lenin, "cu cat mai rau, cu atat mai bine".





RomAnia va fi afectatA de efectele crizei mondiale si, din cauza nemultumirilor sociale, lumea, revoltata de prestatia guvernului Stolojan, se va inghesui sa voteze PNL intr-o veselie. Prieteni liberali mi-au declarat cu toata convingerea ca partidul lor va lua la urmatoarele alegeri, cele europarlamentare, circa 30-35%. Basca, alegatorii PD-L, scarbiti de asocierea cu dusmanul pesedist, simtindu-se tradati de PD-L/Basescu, vor vota si mai abitir cu PNL, care e fata mare, nici PSD n-a mancat, nici gura nu-i miroase.
AltA presupunere este ca PNL, aflat in opozitie, va avea mainile libere sa-l sustina pe Sorin Oprescu, sponsorizat de Dinu Patriciu, la Presedintia Romaniei.
Oprescu, InvingAtor, va face dreptate. Va arunca dusmanul PD-L/Basescu la lada de gunoi al istoriei. Va ridica PNL pe cele mai inalte culmi de partid si de stat, acolo unde ii este locul. Crin Antonescu, prietenul la catarama al lui Oprescu, va fi numit, in toata splendoarea lui, prim-ministru al Romaniei. Pe cale de consecinta, va ajunge si presedintele PNL (stiai, Ludovic?).
Miile de liberali din teritoriu, care vor trebui sa-si paraseasca functiile din administratia locala si centrala, trebuie sa faca acest sacrificiu pe baza unei simple presupuneri a lui Dinu Patriciu. Ca Oprescu o sa candideze, incalcandu-si promisiunea facuta alegatorilor ca va ramane primar. Ca Oprescu o sa castige impotriva lui Basescu. Ca, dupa ce o sa castige, Oprescu, care a inchis in nas usa sustinatorilor, dupa victoria la primarie, va prefera micutul PNL de 18%.
De ce oare Oprescu nu ar cultiva PSD, partidul de suflet, care este si cel mai mare partid din Romania, cu 90.000 voturi inaintea PD-L?
In noaptea alegerilor, conform intelegerilor, Tariceanu trebuia sa iasa cu Geoana la TV si sa anunte coalitia PSD-PNL. Derutat de exit-polluri, care anuntau "monstrul PSD" cu 37% fara redistribuiri, Tariceanu a renuntat. Ba mai mult, la ora 18.00, in pofida rugamintilor PSD, a iesit la TV si a chemat lumea la vot, fapt care avantaja PD-L.
Luni 1 decembrie, liberalii, debusolati, nu aveau nicio parere bine formata despre guvernare. In acest moment, Patriciu a luat initiativa. L-a trimis pe Crin Antonescu la TV sa arunce invective impotriva PD-L/Basescu si restul se cunoaste.
Ideea fixA cu Tariceanu premier, avand doar 18% din Parlament in spate are o explicatie simpla: praf in ochii membrilor PNL. Asa cum spunea Ilie Morega, presedintele CJ Gorj, trebuia o decizie a Delegatiei Permanente (DP) a PNL privind intrarea sau iesirea de la guvernare, nu o decizie a unui grup restrans. Dar grupul Patriciu si-a gasit argumente statutare: DP a decis ca Tariceanu e premier, noi nu am facut decat sa respectam decizia voastra pana-n panzele albe, dar n-a fost sa fie.
PNL va pierde vizibilitatea in opozitie, pentru ca una e sa apari la stiri cand esti la guvernare si tai panglici si alta e sa apara Crin Antonescu balacarindu-l pe Basescu la "Sinteza Zilei" (daca o sa mai apara si acolo). Alesii locali ai PNL vor ramane fara alocatii bugetare, cu care au reusit sa adune voturi in judete "rosii" ca Giurgiu sau Calarasi. Paul Pacuraru nu o sa mai trimita milioane de scrisori pensionarilor, in care sa se laude ca le-a marit pensiile. Si dupa sondaje, cam un sfert din voturile PNL sunt de la acesti oameni.
DacA PNL ar fi fost in Guvern, era greu sa se schimbe Legea electorala. Cu PNL in opozitie si in conditiile in care o mare parte din alesii poporului au iesit pe locurile 2-3 in colegii (majoritatea liberali, vezi sectorul 1 Bucuresti
) e greu sa gasesti argumente impotriva schimbarii legii electorale. Liberalii s-ar putea sa ajunga, din pacate, langa taranisti.

Douăzeci şi cinci de puncte înşirate pe cinci pagini. Atât are pactul semnat aseară de PDL cu PSD, care consfinţeşte noua frăţie cu Dracul, după 16 ani de când Ion Iliescu se prindea cu C.V. Tudor în patrulaterul roşu sub aceeaşi scuză a interesului naţional.

Marea înfrăţire a celor două partide, pe care unii tot sperau, cu degetele încrucişate a cobe optimistă, să o vadă spartă înainte de a se înfăptui, a fost desăvârşită cu o viteză care a sufocat şi scrupule, şi resentimente, şi remuşcări. Etica PDL, de care era atât de mândru partidul lui Traian Băsescu, s-a sleit penibil la votul din Colegiul Director: două voturi împotrivă şi patru abţineri. Asta a fost toată zbaterea morală a pedeliştilor la naşterea corciturii politice care va conduce România.

Până şi la PSD au fost mai mulţi opozanţi ai asocierii care sare din orice logică, nu doar doctrinară, dar şi democratică.

Justificarea găsită de Emil Boc pentru a tăia greaţa propriilor alegători - noi am vrut cu PNL, dar ei nu au vrut, iar criza ameninţă România - e identică celei pe care, în 1992, o furniza Ion Iliescu spre a explica hora roşie pe care o încingea peste România de mână cu PRM, PSM, PUNR. Trebuie să te faci frate cu Dracul ca să treci puntea, spunea atunci, bâţâind din cap, cel mai iubit dintre români. Ţara trebuia guvernată, iar partidele istorice - PNŢCD, PNL, PSDR - nu au vrut să îşi asume răspunderea, îşi continua justificările fostul preşedinte. Şi ce a mai avut de târât, ani la rând, după el asocierea asta, mai grea decât secera şi ciocanul. I s-a imputat mereu că s-a lipit cu naţionaliştii şi cu comuniştii nereformaţi, incalificabil pentru şeful unui stat care îşi propune să intre în NATO şi UE.

Atunci totul era monstruos, acum totul e acceptabil. În definitiv, Iliescu era mai consecvent decât Băsescu şi Boc: el nu făcea decât să prelungească în plan politic şi instituţional afinităţi personale şi reflexe ancestrale, combinându-se cu foşti tovarăşi de viaţă şi muncă de partid. În 2008 asistăm însă la o mutaţie şocantă: de data asta, cei care îşi vând sufletele diavolului sunt tocmai cei care se lăudau cu fecioria lor politică. Cavalerii luptei anticorupţie vor sta la masa guvernării care se sprijină tocmai pe stâlpii corupţiei, ranforsaţi cu dosare penale. Oprişan, Mazăre, Dragnea, Mitrea, baronii mari şi mici ai PSD, noile vedete ale anului politic cu abonament de fidelitate la DNA, au fost primiţi cu braţele deschise de cei care până mai ieri făceau spume împotriva sistemului ticăloşit.

Şi compromisul e şi mai jalnic dacă te gândeşti că Traian Băsescu - cel care se împăunează cu deconspirarea Securităţii şi cu condamnarea comunismului - şi locotenenţii săi vor gira această formulă politică în care Voiculescu-Felix va prinde din nou loc în faţă, la împărţirea bucatelor. Nu putea fi nimic mai rău pentru partidul care şi-a făcut blazon din anticorupţie şi anticomunism decât să îi ia în poală şi pe corupţi, şi pe criptocomunişti, şi pe securişti. Astfel privită alegoria politică, singura concluzie pe care poţi să o tragi este că Dracul lui Băsescu e mai negru decât al lui Iliescu.

titi cu ce seamana revendicarea Justitiei de catre pesedisti de la pedelisti? Cu un banc de pe internet: un canibal se duce la seful de trib si ii cere mana fiicei lui, iar seful il intreaba: “Aici sau pentru acasa?”. Pesedistii au vrut Justitia “pentru acasa”, dar se pare ca Seful de trib a optat pentru ca mana fiicei sale favorite sa fie rontaita “aici”, sub ochii proaspat parafatei coalitii, pentru ca sa nu existe nici o suspiciune ca vreun membru de partid va prinde vreo bucata mai carnoasa, stricand imaginea tuturor. Povestea impartirii Justitiei incepe inca din campania electorala, cand Emil Boc si Theodor Stolojan au anuntat ca PD-L vrea sa o numeasca la acest minister pe Monica Macovei. Soarta a vrut ca, la numirea ministrilor, democrat-liberalii sa fie oarecum incurcati de social-democrati, asa ca numirea anuntata nu mai poate avea loc. In perechea de ministere din care face parte Justitia este si cel al Internelor, dat fara comentarii lui Vasile Blaga. In mod normal, Mircea Geoana putea revendica Justitia. La inceput, pe surse, a aparut numele lui Victor Ponta, as putea spune ca numele fostului procuror a fost invocat natural, socrul sau, Ilie Sarbu, fiind unul dintre adevaratii artizani ai coalitiei de azi. De aici a intervenit problema mainii fiicei sefului de trib. Democratii au transmis in timpul negocierilor ca, daca social-democratii nu il nominalizeaza la Justitie pe Cristian Diaconescu, o vor propune pe Monica Macovei pentru functie, cedandu-le un alt minister. Tot cam atunci, s-a atentat pe doua fronturi si la ministerul lui Blaga. Liviu Dragnea a vrut o jumatate, prin despartirea Internelor de Administratie, in timp ce Marian Vanghelie a crezut ca-l poate impune pe Catalin Voicu ca ministru, cedand Justitia democratilor. Se pare ca Dragnea si Vanghelie au pierdut, dar pesedistii tot nu pot lua acasa mana fetei! Ieri, la sedinta BPN, se pare ca Geoana l-a anuntat pe Ponta ca nu-l poate nominaliza la Justitie pentru ca democratii vor pe aceasta functie un independent politic. Deja pe culoare se vehicula numele lui Corneliu Barsan, vicepresedinte al Sectiei a III-a a CEDO. Acest nume va provoca insa din nou discutii pentru ca, acum trei ani, singurii care s-au opus numirii lui Barsan au fost Monica Macovei si Radu Berceanu. Asa ca PSD trebuie sa mai caute sau sa revina la una dintre propunerile deja facute, Ponta sau Diaconescu, vazand care atrage aprobarea Sefului de trib.
In finalul acestui material impanat cu nume, imi amintesc inca un banc despre canibali. Cica filosofia canibalilor este: “In fiecare om este ceva Bun!”. O teorie care ar indulci mult negocierile.

Cat de usor se dezbraca de caracter politicienii din Romania! De parca nu era suficient spectacolul jenant pe care ni-l ofereau Traian Basescu, PD-L si PSD, care de dragul "interesului national" uita de balacarelile pe care si le-au administrat ani de-a randul, de diferentele in prioritati, dar si de coruptie si de tepele din Piata Victoriei, pana si UDMR vrea sa ne arate ca a-ti pune fustele in cap este un obicei al locului care nu tine cont de etnie. Doar ca de aceasta data liderii politici ai maghiarilor au depasit cu mult standardul de isterie si ipocrizie al colegilor romani.


Dupa ce PSD a spus transant ca nu doreste ca UDMR sa faca parte din noul guvern, Marko Bela si locotenentii sai au replicat declarand nici mai mult, nici mai putin ca alungarea lor de la putere este semnul unei atitudini antimaghiare, o ofensa grava la adresa intregii minoritati. Cand a devenit clar ca pericolul ca UDMR sa iasa din Guvern dupa 12 ani de prezenta neintrerupta pe bancile
puterii este iminent, Marko a plusat si mai mult, acuzand violent PSD ca doreste chiar excluderea maghiarilor din Romania.


Doua observatii. Prima este ca ex-comunistii au o groaza de pacate, insa o asemenea gogomanie nu le poate fi imputata. A doua: cum au putut udemeristii sa faca tandem atata amar de ani cu un partid despre care cred ca ii uraste atat de mult incat ar fi in stare sa-i transforme intr-o comunitate de ghetou?
Cum au trecut peste aceste temeri in zecile de batalii pe care le-au purtat alaturi de partidul lui Iliescu, al lui Nastase si al lui Geoana? Cand au luptat cot la cot impotriva Monicai Macovei, impotriva declaratiilor de avere extinse, impotriva testelor de integritate pentru politicieni, impotriva declaratiilor de interese, impotriva anchetarii ministrilor si parlamentarilor penali, impotriva DNA, a procurorului general, impotriva perchezitionarii caselor
lui Adrian Nastase si cand l-au suspendat pe Traian Basescu.

Trebuie sa fi fost sfasietor pentru Gyorgy Frunda, Kelemen Hunor si Laszlo Borbely sa-si descopere de-a lungul timpului atatea principii si interese comune cu niste politicieni care ii priveau ca pe niste cetateni de rangul doi.


Evident, in retorica asta nu crede nici cel mai naiv membru UDMR. Ei stiu foarte bine cine este PSD si au fost cat se poate de incantati de colaborare atat timp cat sefii partidului au primit un loc la marea imparteala politica si mai ales financiara. De altfel, Marko Bela declara transant cu un an in urma, la o intalnire organizata de Grupul de Dialog Social, ca in timpul mandatului PSD maghiarii au primit cele mai consistente legi in favoarea drepturilor minoritatilor.
La vremea aceea, altii erau dusmanii. Monica Macovei, de exemplu, pe care Kelemen Hunor o acuza ca nu a fost treaza atunci cand a spus ca formatiunea sa este o frana in calea luptei anticoruptie si despre care Marko Bela spunea ca "se razbuna pe maghiari".


Si chiar PD-L, despre care seful UDMR zicea cu naduf ca a indraznit sa le trimita ca partener de discutii pentru legea minoritatilor nationale pe nimeni altul decat pe Valeriu Tabara, fost sef al PUNR. Saptamana trecuta, Uniunea a uitat aceste mici amanunte si s-a intors plina de speranta catre Traian Basescu si catre PD-L, brusc upgradati in categoria prietenilor maghiarilor.
In alte conditii, toate aceste serpentine de caracter ale liderilor UDMR ar trebui sa-i priveasca doar pe maghiari. La urma urmei, este treaba lor cui dau votul. Secuii au fost la fel de liberi ca si locuitorii din Bacau in a-i alege sau nu pe Verestoy si Hrebenciuc. si, daca au facut-o, inseamna ca stiu de ce.


Atat timp insa cat seful UDMR adauga la finalul unei declaratii de nemultumire ca nu sunt primiti la guvernare si ca ar trebui sa privim cu atentie la ce se intampla in Slovacia, la tensiunile aparute acolo ca o consecinta a absentei maghiarilor de la putere, problema capata o alta dimensiune.
Nu cumva ne-am bucurat degeaba ca am scapat de PRM din Parlament? Nu cumva tafna lui Vadim i-a contaminat si pe liderii UDMR si suntem pe cale sa asistam la o reizbucnire a discursului nationalist, de aceasta data rostit cu accent maghiar?
Referirea la Slovacia este cumva un avertisment ca s-ar putea sa regretam in curand ca liderii UDMR au fost taiati de la portia de bani publici?


Tot ce ii lipseste Romaniei in 2009 este ca, pe langa problemele economice, sa se confrunte si cu tensiuni etnice. Nu exista moment mai periculos pentru radicalizarea relatiei dintre majoritate si o minoritate decat atunci cand discursurile cu teme sau inflexiuni nationaliste se suprapun, intentionat sau nu, peste nemultumirile legate de nivelul de trai. Este nevoie doar de cateva declaratii inflamatoare intr-un context de profunda nemultumire sociala pentru ca progresul istoric facut in ultimii zece ani sa fie pus in pericol. Liderii UDMR ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a-si asuma o asemenea responsabilitate.

remierul desemnat Emil Boc a declarat, luni seara, la finalul intalnirii PDL-PSD, ca raman valabil calendarul anuntat pentru formarea Guvernului si acordul cu PSD, iar Mircea Geoana a afirmat ca vineri noul premier va depune
la Parlament programul
de guvernare.
"Mergem inainte cu Guvernul PSD-PDL pe care l-am convenit ieri seara", a adaugat Geoana, care a precizat ca cele doua formatiuni vor stabili marti structura viitorului Guvern.

Miron Mitrea a declarat, imediat după semnarea pactului dintre Alianţa PSD+PC şi PD-L, că cele două formaţiuni doresc ca nominalizarea miniştrilor să aibă loc până joi, cel târziu vineri, astfel încât în 22 decembrie noul guvern să fie votat de Parlament şi să depună jurământul.

"Prima
problemă va fi definirea unei structuri guvernamentale. După aceea se va discurta despre portofolii. După care se intră în nominalizarea viitorilor miniştri, candidaţilor de miniştri... Noi încercăm să avem guvernul votat de Parlament pe 22 decembrie şi ca să depună în 22 şi jurământul, ca începând cu 23 decembrie România să aibă Guvern", a declarat Miron Mitrea.

Legat de sarcinile vicepremierului, nominalizat de PSD, Mitrea a ţinut să precizeze că "vicepremierul va avea sarcini clare, nu va fi un vicepremier de vitrină", el va avea drept de contrasemnătură pentru anumite documente
. "Nu va fi un vicepremier cum era până acum doar cu o secretară şi un birou
şi cu nişte responsabilităţi teoretice, va avea responsabilităţi precise", a mai spus Miron Mitrea.

arteneriatul pentru Romania” a fost semnat, ieri seara, de liderii PSD si PD-L. Social-democratul Ion Stan a declarat pentru “Gardianul” ca în protocol exista o sectiune care reglementeaza functionarea coalitiei, formata din sapte capitole. În aceasta sectiune sunt incluse „cele mai importante masuri procedurale si organismele de conducere ale coalitiei, precum si mecanismele prin care vor functiona”. Acestea vizeaza colaborarea la nivelul Guvernului, a Parlamentului, dar si a colaborarii în teritoriu a celor doua partide. De asemenea, Ioan Stan a dezvaluit ca în protocol sunt prevazute inclusiv sanctiuni pentru cei care vor misca în front. „Pentru a se evita tensiunile rezultate în urma unor eventuale atacuri sunt o serie întreaga de sanctiuni”, a mai spus Ioan Stan. El a mai mentionat ca la nivel parlamentar este interzisa depunerea de catre cele doua partide a motiunilor simple sau de cenzura pe toata durata functionarii protocolului.

Guvernul PDL-PSD va avea 23 de portofolii ministeriale, dintre care patru de ministru delegat, carora li se vor adauga postul de premier si un post de vicepremier, potrivit anexei la Regulamentul de functionare a coalitiei celor doua formatiuni. Astfel, Guvernul va avea posturile de ministru delegat pentru buget, ministru delegat pentu uactivitatea de cercetare, ministru delegat pentru reforma administrativa si ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. Noul Cabinet va avea 19 ministere, respectiv Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Energiei
, Industriei si Resurselor, Ministerul Muncii, Familiei
si Protectiei Sociale, Ministerul Agriculturii, (Padurilor) si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerul Sanatatii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Imfrastructurii si Transporturilor, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Mediului (si Padurilor), Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Ministerul Comertului, IMM-urilor si Mediului de Afaceri, Ministerul Justitiei si Reformei Legislative, Ministerul pentru Afaceri Europene.

Iata persoanele care erau in calcule inainte ca PSD si PD-L sa semneze «Parteneriatul pentru România»:

♦ Theodor Stolojan (PD-L) - premier
♦ Ilie Sarbu (PSD) - vicepremier
♦ Cristian Diaconescu (PSD) sau Monica Macovei (independent, dar sustinut de PD-L) - Ministerul Justitiei
♦ Titus Corlatean (PSD) (in calcule intra si Cristian Diaconescu) - Ministerul de Externe
♦ Mihai Tanasescu (PSD) - Ministerul de Finante
♦ Adriean Videanu (PD-L) sau Iulian Iancu (PSD) - Ministerul Economiei
♦ Gheorghe Flutur (PD-L) - Ministerul Agriculturii
♦ Marian Sarbu (PSD) - Ministerul Muncii
♦ Irinel Popescu (PSD) - Ministerul Sanatatii
♦ Radu Berceanu (PD-L) - Ministerul Transporturilor
♦ Dan Nica (PSD) - Ministerul Comunicatiilor
♦ Monica Iacob Ridzi (PD-L) sau Nicu Banicioiu (PSD) - Tineret si Sport
♦ Vasile Blaga (PD-L) – Ministerul de Interne
♦ Liviu Dragnea (PSD) sau Catalin Voicu (PSD) - Administratie
♦ Mihai Stanisoara (PD-L) sau Gabriel Oprea (PSD) - Ministerul Apararii
♦ Potrivit unor informatii, inca se mai negociaza daca actualul Minister al Administratiei si Internelor va fi spart in doua. Conform surselor, Miron Mitrea nu a reusit sa obtina, in urma negocierilor, nici un portofoliu in viitorul Cabinet.
♦ Basescu propune ministrul justitiei. O alta decizie importanta luata de cele doua partide politice este ca Ministerul Justitiei sa nu intre în discutie la negocieri, urmând sa fie desemnat de catre presedintele Traian Basescu un ministru independent, au declarat surse PD-L, confirmate de PSD.
♦ Ministere si administratie locala monocolore. Liderii PD-L si PSD au convenit ca ministerele sa fie monocolore, partidele care vor desemna ministrii sa aiba si secretarii de stat în aceeasi institutie, iar la nivel local, partidul care detine presedintia Consiliului Judetean sa aiba si prefectul, au mai declarat surse oficiale.
♦ Senatul - la PSD, Camera Deputatilor - la PD-L. Sursele afirma ca scaunul de presedinte al Senatului este batut in cuie pentru Mircea Geoana. Cu toate acestea, exista o problema: sunt persoane din interiorul
Aliantei care sustin ca postul de vicepresedinte al CSAT nu ar trebui sa revina sefului Senatului, ci vicepremierului ( n.r. - adica lui Ilie Sarbu). In acest context, trebuie precizat ca variantele de lucru ale democrat-liberalilor pentru sefia Camerei
Deputatilor sunt Roberta Anastase si Monica Iacob Ridzi.

Regulamentul Coalitiei PDL-PSD: Presedintele Senatului va fi vicepresedinte CSAT

Regulamentul Coalitiei PDL-PSD prevede ca partile semnatare ale documentului se obliga sa modifice Legea de organizare si functionare a Consiliului Suprem de Aparare a tarii (CSAT), astfel încât presedintele Senatului sa preia functia de vicepresedinte al CSAT. Primul
capitol, “Principii generale”, al Regulamentului privind functionarea coalitiei prevede ca cele doua partide coopereaza la nivel parlamentar, guvernamental si local. Documentul prevede ca “partile” îsi mentin identitatea ideologica si doctrinara, precum si apartenenta la familiile politice europene. Partile semnatare se obliga sa întreprinda cu maxima celeritate masurile de legiferare necesare în vederea modificarii Legii 415/2002 de organizare si functionare a CSAT, în sensul preluarii unei functii de vicepresedinte al CSAT de catre presedintele Sentului României.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a pus capat ostilitatilor dintre SUA si Libia, care dureaza de mai bine de o jumatate de secol. Rice urma sa soseasca ieri la Tripoli pentru o intalnire istorica cu liderul libian Muammar el-Ghaddafi, pe care Ronald Reagan il numea “caine turbat”. Din 1955, nici un oficial american de acest rang nu a mai pus piciorul in Libia. Ghaddafi este un admirator al lui “Condi” pe care o apreciaza pentru originea sa africana. Cei doi urmau sa ia impreuna masa de seara intr-un cort de ceremonii. In urma cu cinci ani, Libia si-a luat angajamentul de a renunta la armele de distrugere in masa si la terorism. Statele Unite au acuzat Tripoli ca se afla in spatele unor atentate care au avut loc intr-o discoteca din Berlin si asupra unui avion american, in Scotia, in anii ’80. In replica, SUA au bombardat in 1986 capitala libiana si un alt oras. Printre victime s-a aflat chiar fiica adoptiva a lui Ghaddafi. Din Libia, Rice este asteptata in Tunisia, Algeria si Maroc.

Sindromul „trei la zece mii”, adică cumpărarea la cel mai mic preţ, chiar şi a unor produse de calitate mai slabă, pare să fie o boală de care suferă tot mai mulţi consumatori britanici, confruntaţi cu încetinirea ritmului de creştere economică, devalorizarea lirei sterline şi creşteri de preţuri la alimente, combustibil şi utilităţi publice. Conform unor date statistice analizate de The Guardian, britanicii o duc tot mai prost, lucru vizibil prin schimbarea dramatică a „obiceiurilor de consum”.

După un deceniu de relativă prosperitate, care au coincis, în cea mai mare
parte, cu guvernarea lui Tony Blair, epoca lui Gordon Brown se anunţă plină de privaţiuni şi scăderi ale consumului şi investiţiilor personale.
Astfel, britanicii cumpără alimente tot mai ieftine, în ambalaje cu gramaj mai mic şi complet lipsite de pretenţii, precum mâncarea de fasole la conservă, cu care The Guardian îşi ilustrează articolul. Gamele de alimente cumpărate în vrac şi ambalate de reţelele de supermarketuri, sub siglă proprie şi cu etichete atrăgătoare gen „produsul numărul unu” sau „cea mai ieftină ofertă” au devenit cele mai profitabile, vânzările ajungând la un nivel dublu în cazul reţelei Sainsbury’s. Aceleaşi produse
, dar comercializate sub mărcile unor producători consacraţi, înregistrează scăderi la vânzare. Cele mai semnificative pierderi le înregistrează firmele care oferă alimente organice
, de regulă mai scumpe, ale căror vânzări s-au redus, numai pe luna august, de la circa o sută milioane lire, la 81 milioane.

„Magazinele săracilor”, tot mai populare

Dar inflaţia de 4,4 la sută şi scumpirea de la lună la lună a benzinei nu a i-a făcut pe britanici, cel puţin pe moment, să mânânce mai puţin, ci doar că vor să o facă cât mai ieftin cu putinţă. Prin urmare, reţelele germane Aldi şi Lidl, cunoscute în toată Europa drept „magazinele săracilor” înregistrează creşterea volumului vânzărilor cu 20, respectiv 12,3 la sută. În mod similar, cele mai populare au devenit reţelele de restaurante ieftine, precum Beefeater sau Brewers Faye, care au înregistrat o creştere de circa nouă la sută a numărului de clienţi.

Doar că, dând năvală unde se mănâncă ieftin, britanicii au uitat de sfaturile Guvernului din ultimii ani, care a alocat milioane de lire unor campanii de promovare a alimentaţiei sănătoase. Evident, unul dintre cele mai populare meniuri ieftine, pe care îl poţi găsi în reţeaua de pub-uri JD Weatherspoon, nu are nimic de-a face cu alimentaţia care să descurajeze creşterea masei corporale – un hamburger, o porţie de cartofi prăjiţi şi o halbă de bere, pentru numai 4,59 lire.

Industria auto – între cele mai afectate

De departe, creşterea preţului la benzină şi scăderea veniturilor cumpărătorilor a afectat industria auto din Regatul Unit. Din 1966, vânzările de maşini nu au fost mai slabe ca acum, iar cele mai afectate mărci sunt cele mai scumpe. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în august 2008, vânzările Aston Martin s-au redus cu 67 la sută, cele ale Land Rover cu 58 la sută, Jaguar – 41 la sută, BMW – 40 la sută, iar Mercedes-Benz – 35 la sută. Per total, rata de înmatriculare a maşinilor noi în Marea Britanie, a scăzut cu 18 la sută faţă de acum un an.

Dar nu doar automobilele, ci tot ceea ce înseamnă investiţie personală a scăzut în această ţară. Preţurile proprietăţilor imobiliare sunt mai mici cu 12,7 la sută, iar numărul celor care contribuie la fonduri de pensie private a scăzut cu circa un milion.

Economiiile familiale au intrat la apă

După ani şi ani în care britanicii au consumat enorm, acum nici gradul de economisire, care sporeşte mereu în perioadele de recesiune economică, nu pare semnificativ. Dimpotrivă, familia medie britanică (din aşa-numita „middle class”) nu reuşeşte să pună deoparte mai mult de 1,1 la sută din venituri. În 2008, rata de economisire era de 2,1 din veniturile familiale, iar în 1993 – 10,2 la sută.

Cu toate că este diagnosticat cu afecţiuni psihice, soţul fostului premier Benazir Bhutto are mai mari şanse să devină preşedinte al Pakistanului, stat cheie în războiul din Afganistan şi care deţine arsenal nuclear.

Cele două camere ale legislativului pakistanez şi cele patru parlamente provinciale îl vor alege, sâmbătă, pe noul preşedinte al Pakistanului. Scrutinul are loc la doar câteva săptămâni după ce fostul preşedinte, generalul Pervez Musharraf, a demisionat, punând capăt unei dictaturi militare de aproape opt ani.

Marele
favorit al alegerilor este Asif Ali Zardari, soţul fostului premier Benazir Bhutto, cea care căzut victimă unui atentat, în decembrie 2007. Zardari este liderul Partidului Poporului din Pakistan (PPP), formaţiune care a câştigat alegerile legislative din februarie şi ai carui deputaţi deţin suficiente voturi pentru a-şi propulsa liderul în funcţia supremă. Astfel, din totalul de 700 de voturi, Zardari poate conta
pe cel putin 424.

Principalii săi contacandidaţi sunt Saeeduz Zaman Siddiqui, din partea formaţiunii PML-N, condusă de fostul premier Nawaz Sharif, şi Mushahid Hussain, reprezentantul partidului lui Musharraf, aflat acum în opoziţie. Nici unul dintre cei doi nu poate depăşi 150 de voturi în alegerile de sâmbătă.

Alegerile cântăresc mult în desfăşurarea operaţiunilor NATO din Afganistan, deoarece Pakistanul asigură atât tranzitul echipamentelor necesare Alianţei, cât şi controlul zonei de frontieră în care îşi au fieful insurgenţii talibani. La aceasta se adaugă faptul că Pakistanul deţine arma nucleară. De altfel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy declara că “dacă lăsăm să cadă Afganistanul, vom lăsa să cadă şi Pakistanul şi ţin să vă reamintesc că Pakistanul deţine bomba nucleară.”

Opoziţia din Pakistan a cerut armatei să nu permită alegerea lui Zardari, din cauza tendinţelor sale dictatoriale şi a afecţiunilor psihice cu care este diagnosticat. Recent, publicaţia “Financial Times” prezenta documente
care atestă că el suferă de demenţa şi depresie, suferinţe pe care le-a invocat pentru a scăpa de un proces de corupţie intentat în Marea Britanie.

Însă Ali Asif Zardari şi-a asigurat până acum sprijinul instituţiilor cheie: armata şi justiţia. Susţinerea armatei este indispensabilă într-o ţară care a fost condusă de dictaturi militare mai bine de jumătate din istoria sa. Comandantul armatei, generalul Ashfaq Parvez Kayani, a ajuns la o înţelegere cu Zardari, ordonând retragerea din politică a mai multor ofiţeri şi neimplicarea cadrelor miliatare în procesul electoral. Totodată, Zardari a renumit în funcţie trei judecători supremi demişi de Pervez Musharraf, asigurându-şi sprijinul puterii judecătoreşti, marea rivală a fostului preşedinte. Singurul rival al lui Zardari rămâne fostul premier Nawaz Sharif, cel mai popular politician pakistanez şi liderul celei de-a doua forţe politice din ţară. Acesta se va deplasa la Londra la o zi după alegeri, sub pretextul unei vizite medicale la care va fi supusă soţia sa. Sharif s-a retras din coaliţia de guvernare condusă de Zardari în urmă cu două săptămâni.


Potrivit unor surse din interiorul partidului lui Zardari, citate de BBC, o dată ales, noul preşedinte va aplica un plan pus la cale de defuncta Benazir Bhutto. Astfel, el urmează să câştige încrederea armatei şi a SUA, angajându-se să continue lupta împotriva talibanilor. Totodată, Zardari va susţine în faţa aliaţilor americani că funcţia prezidenţială nu trebuie privată de actualele prerogative, deoarece aceasta ar putea destabiliza ţara. În acest moment preşedintele Pakistanului are puteri impresionante: comanda supremă a forţelor armate, controlul valizei nucleare (Pakistanul este a şaptea putere nucleară mondială), dreptul de a numi şi de a demite guvernul, precum şi dreptul de a dizolva parlamentul. Preşedintele îi poate numi şi pe comandanţii forţelor armate, pe judecătorii supremi şi pe guvernatorii provinciali.

O dată cu alegerea sa ca preşedinte, Zardari va trebui să renunţe la conducerea PPP, care va reveni chiar fiului său de 19 ani, Bilawal, în acest moment student la Oxford. Astfel familia lui Benazir Bhutto va deţine, chiar şi după moartea acesteia, aproape toate pârghiile puterii în Pakistan.

STRATEGII. Coordonatorul campaniei PSD, Miron Mitrea, afirmă că, după alegerile din 30 noiembrie, orice variantă este posibilă, dar o alianţă a PSD cu PNL este „mult mai probabilă“.

„O alianţă PSD-PNL este mai probabilă doar pentru că toată lumea se fereşte de Traian Băsescu, şi nu pentru că are ceva cu PDL“, a susţinut Miron Mitrea la Şcoala de vară a tineretului social-democrat Vrancea. „Orice partid serios se concentrează pe rezultatul din alegeri. Dacă rezultatul este foarte bun, impui tu, după, alianţa. Noi vrem să reuşim să obţinem primul rezultat pentru a impune tipul de alianţă“, a explicat Mitr

Pesedistii au acuzat ieri PD-L si PRM ca planuiesc anularea votului uninominal pentru alegerile din toamna, in timp ce Emil Boc a replicat ca Alianta PNL-PSD isi doreste revenirea la sistemul de vot pe lista.
Surse parlamentare sustin ca in aceasta perioada tot mai multi oameni politici iau in calcul faptul ca alegerile parlamentare nu se vor desfasura pe baza uninominalului. Pentru a nu fi acuzate ca au complotat impotriva acestui sistem de vot, principalele partide au adoptat tactici diversioniste, acuzandu-si adversarii ca au un plan secret pentru eliminarea lui. Primul care a iesit la bataie a fost liderul PSD, Mircea Geoana, care a afirmat ca PD-L si PRM au drept scop anularea votului uninominal. "Nu exista nici o alta explicatie logica de ce a avut nevoie PD-L-ul sa ofere o creanga de maslin si o functie in Senat liderului PRM. Este clar ca cele doua partide, si probabil si altele, se tem de uninominal, de cetateni, de infruntarea cu electoratul pe un sistem modern pe care cu totii l-au clamat ca il sustin", a precizat liderul PSD, citat de Agerpres. Presedintele PD-L, Emil Boc, s-a aparat spunand ca PNL si PSD au impartit colegiile uninominale "in asa fel incat ele sa poata fi contestate la Curtea Constitutionala de PRM". Pesedistii si pedelistii sustin la unison insa ca singurul sistem de vot pe care il vor accepta pentru alegeri este cel uninominal. Cu toate ca si unii si altii vorbesc despre importanta acestui sistem de vot, anul trecut pesedistii nu s-au obosit sa mobilizeze la referendum electoratul propriu pentru a se pronunta pentru uninominal, in timp ce pedelistii au oscilat intre diferitele variante si au chiulit pe rupte de la sedintele comisiei de cod electoral.

Tinerei i se va lua postul pentru că Orban este nemulţumit de sprijinul politic din partea celui care a impus-o acolo, deputatul PNL Mircea Ciopraga.

Directoarea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti, Maria Magdalena Grigore, a fost recent destituită din funcţie, potrivit cotidianului online Tir Magazin.

Maria Grigore, care a căpătat eticheta de “blonda de la Transporturi”, a ajuns să ocupe această funcţie la doar 27 de ani, experienţa sa anterioară similară rezumându-se la doar trei luni în postul de economist al DRDP. Potrivit unor dezvăluiri făcute de Cotidianul la începutul anului 2008, cel care a propulsat-o pe tânără în acest post a fost deputatul PNL de Bucureşti şi şef, la acea vreme, al organizaţiei sectorului 3, Mircea Ciopraga - Maria Magdalena fiind angajată la cabinetul lui Ciopraga.

Tânăra a admis, atunci, că în numirea ei a contat şi susţinerea deputatului PNL, dar că îi place să creadă că a fost numită pe baza calităţilor ei profesionale.

Contactată de Cotidianul, Maria Magdalena Grigore a negat informaţia. “Nu am fost schimbată. Nu există nici o decizie de demitere”, ne-a declarat directoarea de la DRDP. Aceeaşi poziţie a avut-o, oficial, şi purtătorul de cuvânt al Companiei de Autostrăzi. Surse apropiate situaţiei au declarat însă pentru Cotidianul că schimbarea “este o chestiune de zile” şi că ar putea fi operată “marţi sau miercuri”.

Potrivit Tir Magazin, se pare că tot Ciopraga este cauza demiterii tinerei Grigore. Conform publicaţiei, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a fost nemulţumit de sprijinul pe care i l-a acordat Ciopraga în partid în conflictul pe care ministrul l-a avut cu premierul Tăriceanu după ce a pierdut lupta pentru Primăria Capitalei. Ca atare, Orban ar fi decis s-o destituie pe tânără.

Liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat, ieri, la Iasi, ca social-democratii au declansat in capitala Moldovei cruciada impotriva ministrului educatiei, Cristian Adomnitei. El a spus ca PSD va depune
o motiune simpla pe tema Educatiei, motiune care va fi pentru ministru „cartonasul rosu”. „Situatia scolilor inaintea inceperii anului scolar arata ca avem de-a face cu un ministru incapabil, Cristian Adomnitei. El nu poate gestiona sistemul, iar eu pot spune ca situatia care se inregistreaza acum printre unitatile de invatamânt inaintea inceperii anului scolar este un film pe care l-am mai vazut si care s-a repetat si sub mandatul PD si sub cel al PNL la Ministerul Educatiei”, a spus Geoana. Aflata alaturi de el fostul ministru al educatiei din guvernarea PSD, Ecaterina Andronescu a afirmat ca, in pofida alocarii unui buget considerabil pentru Educatie, ministrul Adomnitei nu a reusit modernizarea sistemului si aducerea scolilor la conditii de functionare normale inaintea inceperii anului scolar. „Adomnitei trebuie sa plece si - dincolo de gestul nostru politic, dincolo de motiune - premierul Calin Popescu Tariceanu trebuie sa inteleaga nevoia de a scapa de balast”, a mentionat Ecaterina Andronescu. Geoana a mai spus ca motiunea simpla pe tema Educatiei va fi depusa la Camera Deputatilor, alaturi de alte inca alte trei motiuni. In plus
, Ana Birchall, sefa Departamentului Educatie din PSD, a declarat, tot ieri, la Iasi, ca va depune o plângere la Departamentul National Anticoruptie (DNA). „Voi depune saptamâna viitoare o plângere impotriva ministrului educatiei. Avem informatii ca 21 de microbuze scolare din cele 34 vor avea ca destinatie scoli care se afla in colegiile in care candideaza el, Relu Fenechiu si Traian Dobre, ambii lideri PNL”, a subliniat Ana Birchall.

Preşedintele Traian Băsescu l-a atacat, ieri, indirect pe ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu, în chestiunea numirii noului şef al DNA. Întrebat, la plecarea în vizita oficială din Italia, despre declaraţia lui Predoiu conform căreia acesta aşteaptă un răspuns de la şeful statului în privinţa numirii Monicăi Şerbănescu drept procuror-şef al DNA, Băsescu a răspuns tăios: „Sincer să fiu, aş aştepta eu un răspuns de la el, dacă are ca prioritate servirea interesului naţional sau alte interese”.

Preşedintele nu a vrut să comenteze, pe fond, decizia Comisiei juridice din Senat în privinţa numirii de către CSM procurorilor şefi de la DNA, DIICOT şi Parchetul
General: „Eu nu pot comenta şi nici nu mă pot lansa în speculaţii, aşa cum o pot face politicienii, alţii decât preşedintele României, dar vă invit şi pe dumneavoastră, şi pe politicieni să citească foarte atent câteva articole din Constituţia României: articolul 94, alineatul c, articolul 125, alineatul 2 şi articolul 134, de asemenea la alineatul 1 şi pot să ajungă chiar până la finalul articolelor, nu cred că ar fi un deranj să mai citească ceva din Constituţia României”. Articolele respective se referă la rolul preşedintelui în desemnarea magistraţilor în funcţii.

Lukoil Romania a redus, ieri, preturile motorinei cu cinci bani pe litru si a mentinut acelasi tarif la sortimenetele de benzina
, informeaza Mediafax. Astfel, pretul unui litru de motorina Euro Diesel costa
4,11 lei, iar Super Euro Diesel 4,40 lei. La inceputul saptamanii, motorina comercializata de Lukoil a fost ieftinita cu pana la noua bani, iar incepand de miercuri, compania
a majorat tariful la benzina COR 95 Premium cu cinci bani, la 3,94 lei
/litru, si a redus preturile la benzina COR 95 Euroluk si Super Euroluk cu doi bani, respectiv sase bani pe litru. Un litru de benzina Euroluk se comercializeaza cu 3,86 lei, iar Super Euroluk cu 4,2 lei.

rupul Air France-KLM ar putea deveni actionar majoritar al Alitalia, in urmatorii cinci ani, scrie presa internationala. Intesa SanPaolo, banca
ce se ocupa cu planul de redresare a Alitalia, a propus grupului francez sa cumpere o participatie minoritara de 10-20% din capital, ce „va oferi Air France-KLM posibilitatea de a deveni actionar majoritar în 2013”. Insa, reprezentantii companiei
franco-olandeze au refuzat sa confirme sau sa infirme informatiile. Acestia au spus doar ca parteneriatul cu Alitalia „poate merge pâna la o participatie minoritara. Restul reprezinta numai speculatii”. Planul pus la punct de Intesa SanPaolo pentru Alitalia trebuie sa permita relansarea unei noi companii, fara datoriile ce afectau vechea companie, aflata în impas financiar
.

Asociaţia Salariaţilor Petrom a iniţat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a solicita ca pachetul de până la 8% din acţiunile Petrom destinat salariaţilor, la acelaşi preţ cu cel plătit de OMV, să nu fie acordat acestora în mod direct.

Proiectul a fost publicat pe site-ul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în contextul în care Autoritatea iniţiase deja, încă din 2007, un proiect din care erau eliminate asociaţiile salariale ca intermediari pentru distribuirea acţiunilor.

Astfel, Asociaţia, condusă de şeful Petromservice, Liviu Luca, propune modificarea ordonanţei care reglementează privatizarea Petrom, întrucât vânzarea în mod direct a titlurilor către salariaţi „poate fi interpretată ca fiind o îngrădire a dreptului garantat de Constituţ ia României la libera asociere“.

Polemica dintre Asociaţia Salariaţilor Petrom şi gestionarii pachetului deţinut de stat la companie, Ministerul Economiei
şi, ulterior, AVAS datează de mai mulţi ani, perioadă în care Liviu Luca a susţinut că este benefic pentru angajaţi să fie reprezentaţi de un organism
în acest proces. Vânzarea pachetului de 8% din acţiuni a fost motiv de scandal între Ministerul Economiei şi cel al Justiţiei, în privinţa definirii celor care vor beneficia de acest drept, în funcţie de perioada de angajare.

Compania
aeriană naţională a transportat în primele şapte luni 1,04 milioane de pasageri, în creştere cu 14%.

Tarom a transportat în primele şapte luni 1,04 milioane de pasageri, în creştere cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ocupând locul şapte în rândul companiilor de profil din Europa din punctul de vedere al ratei de creştere, potrivit Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA), citată de MEDIAFAX.

Operatorul român a avut un grad de ocupare de 62,2%, în scădere cu cinci puncte procentuale faţă de intervalul similar din 2007. Din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi în primele şapte luni, prin cei 1,04 milioane de pasageri, Tarom se clasează pe locul 22 din 32 în topul operatorilor înscrişi în AEA.

La nivel european, în intervalul analizat au fost transportaţi 209 milioane de pasageri, în creştere cu 1,3% faţă de perioada corespunzătoare din 2007, la un grad mediu de încărcare de 75,2%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale.

Conducerea companiei se aşteaptă anul acesta la o înrăutăţire a datelor financiare
în special din cauza creşterii cotaţiilor ţiţeiului, care determină dublarea costului
cu carburanţii, dar şi din cauza faptului că Tarom are o flotă destul de veche, cu avioane care consumă mult. Tarom a revizuit bugetul de venituri şi cheltuieli şi estimează că va avea în acest an un profit brut de 17,5 milioane de lei
(aproape 5 milioane de euro
), mai redus de peste patru ori faţă de valoarea din 2007.

n România cel mai ieftin cost total de achiziţie (terminal+abonament) pentru un iPhone 3G de 8 GB este de circa 970 de euro, cu TVA inclus, din care telefonul este 409 euro diferenţa fiind abonamentul minim de 39 de euro fără TVA (circa 46 de euro
cu) semnat pe o perioadă de 12 luni.

În Franţa, “acasă” la Orange, divizia de telefonie mobilă a gigantului France Telecom, costul
de achiziţie la abonamentul minimal este cu 100 de euro mai mic, respectiv de 870 de euro, cu TVA inclus, maturitatea abonamentului fiind tot de 12 luni. Calculele au la bază ofertele oficiale ale celor două reprezentanţe Orange, din fiecare ţară, pe cel mai mic abonament minim, de 39 euro în România şi de 53 de euro în Franţa. Deşi abonamentul minim în Franţa este cu 14 euro mai scump, de unde un cost suplimentar de circa 200 de euro pe cele 12 luni de abonament, la francezi achiziţionarea terminalului minune de la Apple este în continuare mai ieftină în acest caz din cauza preţului propriu-zis al telefonului, care costă 409 euro în România şi 149 de euro în Franţa, cu TVA inclus.

Telefon ieftin numai la abonamente foarte scumpe

De altfel, principala nemulţumire a fanilor iPhone, iPhone 3G şi nu în ultimul rând al fanilor Apple, a fost tocmai încălcarea politicii de preţ anunţată de Steve Jobs, CEO-ul gigantului Apple, conform căruia modelul 3G va fi de două ori mai ieftin decât primul iPhone.

În ciuda freneziei mondiale care a avut loc la lansarea acestui telefon pe plan mondial, frenezie în urma căreia Apple a vândut nu mai puţin de un milion de astfel de terminale în primul weekend de după lansare, preţurile foarte mari
au atras criticile clienţilor din întreaga lume.

Costul total de achiziţionare a terminalului iPhone 3G de la dealer-ii autorizaţi, respectiv operatorii de telefonie mobilă, variează între 544,13 euro de la Optus în Australia până la peste 1.600 de euro în Italia, cu abonament Vodafone, conform unor statistici făcute de clienţi ai iPhone la nivel global. În cele două cazuri este vorba despre abonamente minime semnate pe doi ani.

Tandemul Basescu-Vadim are un scop ce poate fi determinat cu precizie. Este o intelegere din care ambii parteneri intentioneaza sa se aleaga cu un castig. Aceasta alianta socanta, in care au fost antrenate PD-L si PRM, vizeaza atat alegerile parlamentare, cat si scrutinul prezidential. Cu sau fara Traian Basescu in postura de candidat la functia suprema in stat. Cei doi au calculat, judecand la rece, ca pierderile generate de noua combinatie politica vor fi mai mici decat avantajele.
S-a facut, in ultimele zile, in mod insistent, afirmatia ca obiectivul mezaliantei la puterea a doua dintre PD-L si PRM, nasita de Traian Basescu, ar fi trantirea printr-o motiune de cenzura a Guvernului Tariceanu. Un rationament ce merita a fi luat in seama. Daca Traian Basescu ar reusi, in aceasta ultima legislatura parlamentara, sa demita Guvernul printr-o motiune de cenzura, miscarea urmatoare ar fi instalarea unui Executiv-marioneta care - pana la alegerile din aceasta toamna sau, eventual, din primavara anului viitor, daca vor fi amanate - ar avea posibilitatea sa reaseze administratia publica intr-o maniera care ar avantaja partidul prezidential. Oamenii de afaceri care parasesc in serie barca PD-L ar reveni la nava-mama. Cuvenitele sponsorizari ar curge valuri-valuri. Si reprezentantii serviciilor
secrete ar face stanga-mprejur. Este cu adevarat ispititoare o motiune de cenzura si ea ar putea justifica nevoia PD-L de a-si identifica aliati politici. In acelasi timp, e greu de crezut ca tandemul PD-L-PRM ar putea aduna suficiente voturi pentru caderea Guvernului. Dar si altfel, cel putin initierea motiunii de cenzura ar putea aduce unele avantaje pentru ca, din nou, PSD ar fi fortat sa se poarte curtenitor cu liberalii, mentinandu-i la guvernare. Ceea ce, in plan electoral, acum, inaintea alegerilor, ar reprezenta un handicap pentru principalul rival al partidului prezidential. Considerentele de mai sus ma indeamna sa cred ca obiectivul principal al tandemului este altul. Traian Basescu si respectiv PD-L sunt in cautarea unei solutii care ar putea conduce, dupa alegeri, la constructia unei majoritati. Astfel incat Basescu sa poata instala, asa cum doreste, un guvern-marioneta. In consecinta, daca PRM ar fi ajutat - iar Corneliu Vadim Tudor are, intr-adevar, nevoie de oxigen in acest moment - ar putea depasi, chiar binisor, pragul de cinci la suta. Urmand, ca recompensa, sa acorde sprijinul cuvenit formarii guvernului prezidential. Cum poate fi impins PRM catre succes? Pur si simplu lasandu-l pe Corneliu Vadim Tudor sa zburde. El este un orator remarcabil. Si convingator, cu conditia unei usoare schimbari de registru. Tribunul poate deveni nu numai incomod, cum a fost pana acum, ci chiar nimicitor, atunci cand ii va ataca, beneficiind si de munitia data de Cotroceni, pe inamicii politici ai presedintelui Traian Basescu. Va sparge literalmente sticla televizoarelor, in momentul in care va incepe sa fie invitat insistent la posturile de televiziune cultivate de Cotroceni.
Trompeta lui Vadim va face inutile flasnetele utilizate de Traian Basescu pana in prezent. De aceea, este previzibil ca seful statului se va lepada foarte curand de alde Patapievici si trupa sa de muzicanti, a caror credibilitate se prabusesete in ritmul in care cetatenii afla cum a cheltuit banii publici, pe criterii clientelare, Institutul Cultural Roman. Nici flasnetele asa-zisei societati civile - acele cateva ONG-uri specializate sa pape bani de la stat, in schimbul osanalelor - nu mai sunt de folos. S-au uzat. La fel cum s-a uzat si credibilitatea limbricilor de presa, care racaie de patru ani la poarta Cotroceniului.
Dar Corneliu Vadim Tudor, salvat impreuna cu partidul sau pentru un nou mandat parlamentar, poate fi un aliat si mai pretios al lui Basescu, in cursa prezidentiala. Pentru ca isi poate asuma cu adevarat un rol de buldog, pentru a-i lasa actualului sef de stat posibilitatea unui discurs mai putin bolovanos. Poate fi un tandem redutabil.

aca il luam ca obiect de studiu pe consilierul de stat Catalin Avramescu, ne-am lipsi pe veci de asemenea specimene. Omul zice ca s-a lecuit, la cåteva zile dupa ce s-a inregimentat in partid, fapt care ne ingrijoreaza profund. Filozoful si profesorul de politologie Catalin Avramescu a prestat doi ani de zile la un cotidian central, dar se pare ca n-a inteles nimic din politichie, chiar daca se lauda ca ar putea crede si intr-o dimensiune pragmatica a politicii. A inteles insa sa-si faca meseria de comentator politic atåt de partizan si de lipsit de nuante, lovind exclusiv in liberali si pesedisti, pentru a arata cåt de buni si puri sunt democrat-liberalii, incåt n-avea cum sa scape neobservat de cel caruia i-a inchinat viata
si sufletul, iar acela l-a uns consilier si i-a conferit posibilitatea de a candida
din partea PD-L intr-un colegiu electoral din Prahova. Ce face Avramescu in momentul in care intra in politica? Se apuca sa masoare lumea in monade ca Pitagora, dar da in bålbåiala cånd realizeaza, in calitate de licentiat in filozofie, ca politica nu este totuna cu un divan al inteleptilor, asa cum credea cånd si-a luat carnetul de partid. Cånd colo, in loc ca la PD-L sa se intålneasca cu insi de talia unui Anaximandru, cu care sa discute despre apeiron, materia primordiala din care este crosetat Universul, el are schimburi de concepte cu Elena Basescu, cu care flecareste despre cauciucul din care sunt fabricate cizmele Burberry, in care mezina presedintelui obisnuieste sa care ajutoare la sinistratii din comuna Ulma, judetul Suceava. Cånd colo, in loc sa faca un rodnic ping-pong de idei cu noii sai colegi despre Etica lui Aristotel, este nevoit sa-si piarda vremea in dispute sterile despre aducerea inapoi a sicofantei Dana, inregimentarea in råndurile democrat-liberalilor a lui nea Mitica de la Liga sau cedarea demnitatii de vicepresedinte al Senatului tribunului Alcibiade. Mintea lui Avramescu este incapabila sa se indoaie precum trestia, incotro bat neuronii negocierilor. Pentru el, etica si politica sunt doar materii de studiu, dar a aduce in discutie reabilitarea unui om politic nu este deloc etic.