Curtea Constituţională a respins, joi, sesizarea formulată de 52 de deputaţi PD-L cu privire la procedura de punere sub urmărire a membrilor Guvernului, prevăzută de regulamentul Camerei Deputaţilor.
Democrat-liberalii au contestat la Curtea Constituţională (CCR) articolele 154, 155 şi 156 din regulamentul Camerei Deputaţilor, care reglementează procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului.
Camera
Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, prevede articolul 154.
În textul următor se arată că dezbaterea cererii se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile articolului 71 - orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei
Deputaţilor, privitoare la activitatea
desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică. Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele
necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor -, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea
de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.
Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor, mai prevede articolul 155.
În articolul 156 se arată că, în cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.
Deputaţii PDL au depus, pe 24 iunie, la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, o sesizare de neconstituţionalitate a articolelor din Regulamentul Camerei care au dus, pe 23 iunie, la respingerea solicitării procurorului general de a relua votul pentru începerea urmăririi penale a lui Năstase.
Sesizarea a fost iniţiată de deputatul PDL Mihail Boldea şi este semnată de 52 deputaţi PDL, se arată într-un comunicat de presă remis Newsin.
"Sesizarea susţine că articolele 154, 155 şi 156 din Regulamentul Camerei, care au stat la baza respingerii unei noi cereri de demarare a anchetei penale în cazul deputatului Adrian Năstase, intră în contradicţie cu legea supremă a statului român", se arată în comunicat.
"Principiul după care îşi desfăşoară activitatea Parlamentul este al succesiunii actelor în timp, ultimul act fiind cel care produce efecte juridice. Puterea judecătorească este cea care are la bază principiul conform căruia ultima sentinţă pronunţată este definitivă şi irevocabilă, putând fi modificată ulterior numai în cazuri excepţionale. Astfel, hotărârile Camerei într-o anumită materie, inclusiv cea penală, nu au putere de lucru judecat, iar o a doua hotărâre pe acelaşi subiect nu este inadmisibilă" se arată în textul sesizării.
Potrivit deputatului Boldea, Parlamentul se face vinovat de imixtiune în justiţie, negând dreptul acesteia de a îşi urma cursul firesc şi legal. Democrat-liberalul susţine că articolele din Regulament "folosite de tabăra pro-Năstase prin forţarea şi interpretarea reglementărilor legale, ar trebui modificate astfel încât, pe viitor, să nu mai existe cazuri de blocare a actului de justiţie în funcţie de cum dictează interesele unei majorităţi ad-hoc unită de interese de castă".
